Premierul Irlandei: Europa nu ar trebui să ceară băncilor să accepte pierderi dincolo de Grecia

Oficialul este îngrijorat că introducerea devansată a Mecanismului European de Stabilitate, care ar fi însoţit de un cadru legislativ pentru intrarea în default (incapacitate de plată) a ţărilor din zona euro, va genera un val de incertitudine în pieţe privind intenţia Irlandei de a cere deţinătorilor de obligaţiuni guvernamentale să-i şteargă o parte din datorii.

"Am spus că, în privinţa ESM (European Stability Mechanism - n.r.), nu avem nicio obiecţie faţă de implementarea devansată, însă vrem să fie clar că implicarea sectorului privat este un motiv de îngrijorare pentru Irlanda, dar şi pentru alte ţări. Trebuie să fie clar că situaţia Greciei este exclusivă şi unică", a arătat premierul irlandez după o întâlnire la Bruxelles cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

Mecanismul European de Stabilitate reprezintă un program permanent menit să prevină falimentele de stat în zona euro, care ar trebui introdus până în 2013 sau chiar mai devreme, înlocuind Fondul European de Stabilitate Financiară, organism înfiinţat temporar cu obiectivul principal de a facilita contribuţia guvernelor din zona euro la cel de-al doilea pachet de finanţare externă, de 109 miliarde euro, convenit în iulie pentru Grecia.

Irlanda, care a fost nevoită anul trecut să încheie un acord de sprijin internaţional cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, a insistat întotdeauna că îşi va plăti integral datoriile. Investitorii se tem însă că Dublinul ar putea avea nevoie de fonduri suplimentare de la Mecanismul European de Stabilitate după ce acordul actual se va încheia, în 2013, situaţie care ar putea determina guvernul irlandez şi liderii europeni să ceară o contribuţie din partea creditorilor privaţi, ca în cazul Greciei.

Acordul încheiat în iulie pentru Grecia prevede în premieră participarea deţinătorilor privaţi de obligaţiuni, care au acceptat să absoarbă o pierdere de 21% din obligaţiunile de stat greceşti care vor ajunge la maturitate până în 2020. În ultimele săptămâni s-a vorbit tot mai mult, în rândul politicienilor şi economiştilor din UE, dar şi în presa internaţională, de impunerea unor pierderi mai ridicate pentru investitorii privaţi în cazul Greciei, care ar putea ajunge la 50% din datorii.

Barroso a prezentat miercuri un plan amplu de combatere a crizei datoriilor de stat din zona euro, cerând printre altele devansarea introducerii Mecanismului European de Stabilitate şi sugerând că băncile ar putea fi nevoite să accepte pierderi mai mari pe obligaţiunile greceşti.

Devansarea implementării ESM a fost propusă iniţial de Germania, care dorea introducerea fondului în 2012, cu un an mai devreme.

Fondul va avea o bază de capital de 500 miliarde euro, cu caracter permanent, la care vor contribui statele din zona euro. Instituţia va putea interveni pe pieţe pentru a ajuta ţările cu probleme financiar-fiscale.

De asemenea, ESM va fi însoţit de primul cadru legislativ european care prevede modul în care va fi gestionată intrarea în default (incapacitate de plată) a unei ţări din zona euro. Unii investitori privaţi se tem că adoptarea acestei legislaţii ar anunţa noi pierderi pe obligaţiunile ţărilor de la "periferia" zonei euro.