Presaţi de taxele uriaşe pe muncă, angajatorii caută căi alternative pentru a-şi plăti oamenii
Mai mult de jumătate din evaziunea fiscală de pe piaţa muncii, estimată la 16,7% din PIB, provine din munca la gri, iar fenomenul este atât de răspândit, încât administratorii de firme au reuşit să găsească diferite „breşe“ fiscale prin care să scoată banii din companii pentru a plăti lunar în plicuri o parte din sumele aferente salariilor angajaţilor.
Presaţi de taxele uriaşe pe muncă, angajatorii caută căi alternative pentru a-şi plăti oamenii (Imagine: Shutterstock)
Folosirea metodei dividendelor, a avansurilor spre decontare, a înregistrării de servicii sau chiar a firmelor offshore este cel mai des întâlnită metodă de ocolire a legii pentru plata angajaţilor, spun consultanţii fiscali, care avertizează însă că acestea sunt periculoase şi nerecomandate.
Povara fiscală reprezentată de contribuţiile sociale aferente salariilor i-a determinat pe o mare parte din angajatorii locali să folosească practica angajării de forţă de muncă „la gri“, în sensul că încheie cu angajaţii contracte de muncă cu salariul minim pe economie, iar restul banilor îl oferă sub formă de cash. Iar economiile făcute de angajator sunt semnificative.
Dacă la un salariu mediu net de 1.687 de lei încasat de angajat (aceasta fiind valoarea salariului mediu net pe economie în luna iunie) cheltuiala totală a angajatorului este de 2.987 de lei pe lună, folosirea metodei la „gri“ înseamnă ca angajatorul să aibă o cheltuială totală de 1.687 lei (1.153 cu salariul minim plătit pe contractul de muncă, plus încă 534 de lei plătiţi sub formă de cash angajatului). Cu alte cuvinte, angajatorul îşi reduce, dintr-odată, cu 43% costurile cu salariul angajatului dacă foloseşte munca la gri.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Cei trei suspecți arestați de poliția olandeză în cazul furtului Tezaurului Dacic vor fi reținuți pentru încă 2 săptămâni
-
A început războiul tarifelor. Administraţia Trump a lansat chiar acum tarife împotriva Chinei, Mexicului şi Canadei. Ottawa anunţă că va răspunde imediat cu o serie de contramăsuri
-
Cât dăm la aparare: MApN are zeci de contracte de achiziţie în derulare sau pregătire. Armata primeşte în 2025 un buget de 42,8 miliarde lei (8,5 miliarde euro), la care se adaugă credite de angajament, putând ajunge la 5,6% din PIB
-
David Popovici a cerut ordin de protecţie după ce un vecin a vrut să-i dea foc la maşina de 150.000 de euro
Citeşte mai multe despre evaziunea fiscală pe piaţa muncii pe www.zf.ro.
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
PROSPORT.RO
CANCAN.RO
GANDUL.RO