„Dacă ne uităm în rapoartele Băncii Mondiale, pentru România atunci când discutăm de o firmă în insolvenţă, cât durează insolvenţa şi cât recuperează din creanţă creditorul, discutăm de 30% rată de recuperare medie de creanţă şi o perioadă de peste trei ani. Dacă ne aşteptăm ca un creditor, fie el şi Fiscul, să recupereze în totalitate o creanţă faţă de o firmă în insolvenţă, probabil că este iluzoriu”, a declarat Dumitru joi, după un participarea la un summit bancar.
Premierul Victor Ponta a afirmat marţi că reducerea CAS cu 5 puncte la angajator poate fi menţinută pentru o perioadă de aproximativ 8 ani, la un cost bugetar de 4,8 miliarde de lei pe an, dacă vor fi recuperate cele 40 de miliarde de lei datorate de către contribuabilii aflaţi în insolvenţă către ANAF.
El a argumentat astfel de ce este „absolut necesară” promulgarea noului Cod al Insolvenţei, cerut şi de către mediul economic.
Guvernul arată că, la finalul lunii aprilie, erau 54,2 mii contribuabili aflaţi în procedura insolvenţei, care aveau arierate către ANAF în valoare de 41,91 miliarde lei. Cele mai mari arierate înregistrate de contribuabili se datorează bugetului de stat (29,7 miliarde lei) şi bugetului asigurărilor sociale (8,99 miliarde lei). De asemenea, către bugetul asigurărilor sociale de sănătate se înregistrează arierate de 2,29 miliarde lei.
În proiectul de lege privind reducerea CAS se arată că, impactul negativ bugetar pentru anul viitor va fi compensat din diferite surse, inclusiv prin recuperarea debitelor curente şi diminuarea volumului arieratelor pe baza noii Legi a insolvenţei.
Dumitru apreciază că stocul de creanţe asupra firmelor în insolvenţă trebuie ponderat cu rata de recuperare, întrucât respectivele companii au intrat în insolvenţă tocmai pentru că nu-şi pot plăti datoriile.
„Nu poţi să crezi că toate datoriile vor fi plătite în totalitate, altfel firma nu era în insolvenţă. În al doilea rând, şi dacă s-ar recupera toate datoriile respective, ele sunt venituri temporare, nu sunt venituri pe bază sustenabilă pe care statul le încasează de la an la an. Să-ţi bazezi o măsură de reducere a fiscalităţii, care e pozitivă pentru mediul de afaceri, pe o măsură compensatorie temporară nu are sustenabilitate pe termen lung”, spune preşedintele Consiliului Fiscal.
Impactul negativ al reducerii CAS cu 5 puncte procentuale este calculat la 850 milioane lei pentru acest an, la 4,86 miliarde lei pentru anul viitor, la 5,2 miliarde lei pentru 2016, la 5,5 miliarde lei pentru 2017 şi tot la 5,5 miliarde lei pentru 2018.