Preşedinte Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru: Veniturile din taxa pe stâlp sunt epuizate. Nu acoperă tăierea CAS, trebuie scăzut deficitul

"E adevărat că la taxa pe stâlp estimarea în buget era de 500 milioane de lei. (...) Se pare că discutăm totuşi de vreo 1,5 miliarde lei, deci e 1 miliard în plus faţă de buget, însă este iluzoriu să crezi că acei bani mai sunt la dispoziţie, pentru că deja de la începutul anului sunt peste 1 miliard lei care nu s-au colectat faţă de program şi mi-e greu să cred că vor fi recuperaţi în lunile următoare, deci deja acel câştig pe care-l avem pe taxa pe stâlp s-a epuizat prin necolectarea taxelor din primul trimestru", a declarat joi preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, după ce a participat la un summit bancar.

Secretarul de stat în Ministerul de Finanţe Gheorghe Gherghina, aprobat luni de Parlament ca membru în CA-ul BNR, a afirmat despre sustenabilitatea reducerii CAS cu 5 puncte procentuale că în acest an nu sunt probleme, pentru că Guvernul are în buget o sumă mult mai mare din colectarea taxei pe stâlp, iar anul viitor vor trebui luate unele măsuri pe linia colectării.

"Noi prinsesem 448 (de milioane lei - n.r.) şi vom colecta 1.455. Pentru anul viitor, sunt două abordări, în primul rând taxa pe stâlp, cu o colectare mult mai mare, se va menţine şi la anul. În al doilea rând, sunt o serie de măsuri pe linia colectării, şi în scrisoarea de intenţie cu Fondul, şi în cea aprobată şi cea discutată acum, sunt o serie de astfel de măsuri. Eu sunt convis că, dacă se vor implementa măsurile prevăzute pe linia colectării, nu va fi o problemă să acoperim acea diferenţă", a spus Gheorghina.

Dumitru consideră că, deşi măsura de reducere a CAS este aşteptată de toată lumea şi este absolut necesară, golul bugetar de ordinul miliardelor de lei creat în urma aplicării sale reprezintă o sumă foarte mare pentru buget, fiind necesare măsuri compensatorii pentru încadrarea în ţinta de deficit bugetar de 1,4% pentru 2015 angajată de România în faţa Uniunii Europene.

"Anul 2015 trebuie să aducă o reducere a deficitului bugetar de la 2 şi ceva la sută anul acesta, conform angajamentelor asumate faţă de Uniunea Europeană, către 1,4%, deci o reducere de aproape un punct procentual. De la 1 ianuarie, ca să rămânem în ţintele de deficit bugetar pe care ni le-am asumat, va trebui să găsim nişte măsuri semnificative de reducere a deficitului, care în momentul acesta nu există", spune Dumitru.

El consideră că aplicarea măsurii nu ridică probleme pentru câteva luni din acest an în ceea ce priveşte deficitul bugetar creat, însă probleme vor apărea în 2015 şi anii următori pentru acoperirea golului bugetar, în lipsa unor măsuri de compensare fie pe parte de cheltuieli, fie pe partea de venituri.

"În textul de lege (privind reducerea CAS - n.r.) scrie de îmbunătăţirea colectării ca măsură de acoperire. Toate guvernele după 1990 şi-au propus îmbunătăţirea colectării, dar nu s-a produs, deci nu poţi să pleci de la o astfel de premisă. (...) În plus, în estimarea iniţială de buget pentru acest an era luată în calcul creşterea accizei la combustibil de la 1 ianuarie şi ea a crescut de la 1 aprilie. Deci şi acolo era un gap negativ faţă de estimările iniţiale", a precizat preşedintele Consiliului Fiscal.

Şi vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii, Mihai Tănăsescu, apreciază că, odată cu implementarea măsurii, sunt necesare restructurarea Fiscului pentru o mai bună colectare, precum şi restructurarea cheltuielilor publice.

"Sunt convins că această măsură nu va conduce la un derapaj al deficitului bugetar în 2014 şi în 2015, dar cred în acelaşi timp că o asemenea măsură trebuie acompaniată puternic de o restructurare a administraţiei fiscale pentru a colecta mai bine şi mai mult şi, nu în ultimul rând, o restructurare a cheltuielilor publice pentru o prioritizare mai corectă în aşa fel încât volumul investiţiilor să aibă un trend crescător", a spus Tănăsescu.

Contribuţiile de asigurări sociale vor fi reduse la angajator cu cinci puncte procentuale, dar de la 1 octombrie, cu un impact bugetar în acest an de 850 milioane lei, fără majorarea deficitului bugetar, a anunţat premierul Victor Ponta, precizând însă că măsura nu are acordul FMI, ci este asumată de Guvern.

Impactul negativ este calculat la 4,86 miliarde lei pentru anul viitor, la 5,2 miliarde lei pentru 2016, la 5,5 miliarde lei atât pentru 2017, cât şi pentru 2018.