Preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă: „Iarna viitoare, nu preţurile mari vor fi problema, ci lipsa gazelor”

Deficitul între cerere şi ofertă a determinat ca necesarul de importuri ale gazelor să ajungă la un nivel de 25%.

Depozitele de înmagazinare a gazelor naturale cu 30 de zile înainte de închiderea ciclului de injecţie (31 august 2021) se găsesc la un nivel de 58%, respectiv 1,8 mld mc, ritmul zilnic de injecţie este de 10 – 12 mil mc zi, asta înseamnă că se va ajunge la cca. 2,1 mld mc, respectiv 65% (anul trecut în această perioadă în depozitele de gaze erau pline în proporţie de 90%).

Situaţia prezentă a pieţei de gaze din România, probabil va pune o presiune puternică pe gazele din depozitele de înmagazinare, tendinţele vor fi ca la începutul perioadei reci să se extragă cantităţi importante de gaze din acestea, ceea ce va duce la scăderea rapidă a capacităţii de extracţie zilnică din depozite pe fondul reducerii volumului de gaze din depozite, fapt care va crea deficienţe mari pe piaţă în special în cele mai reci luni ale anului (ianuarie/februarie).

Conform datelor prezentate pe site ul TRANSGAZ, la vârf de consum în România se consumă în iernile blânde peste 710 GWh/zi (67 mil mc/zi), mergând până la 797 GWH/zi (76 mil mc/zi) în ierni cu temperaturi foarte scăzute şi perioade lungi de timp.

Un studiu realizat de Asociaţia Energia Inteligentă scoate în evidenţă că, în luna februarie 2022, nevoia de import poate atinge un nivel de cca. 39 mil mc/zi. Un nivel al importului de gaze de 38 mil mc/zi, este un nivel care nu poate fi asigurat prin cele trei puncte prin care gazele din import intră în prezent în România, care însumate au o capacitate tehnică de doar 40,89 mil mc/zi, iar capacitate rezervată de doar 6,09 mil mc/zi, aproape integrală pe direcţia Csanadpalota, spune Chisăliţă.

În situaţia în care se întrunesc condiţiile unor temperaturi scăzute pentru o perioadă mai mare de 14 zile, la nivelul capacităţii tehnice maxime, în speranţa că pot fi identificate sursele de gaze necesare si a rezervarii de capacitate de import, asigurarea cu gaze a tuturor consumatorilor ar fi la limită, probabil cu importante dezechilibre orare sau chiar cu probleme în alimentarea cu gaze a anumitor zone din ţară.

Începând cu septembrie 2021, gazele naturale din Federaţia Rusă vor ajunge în Ungaria via Bulgaria şi Serbia, odată cu finalizarea conductei de transport gaze BalkanStream care leagă Bulgaria de Ungaria, prin Serbia. Astfel, în România nu mai intră gaze ruseşti pe la Negru Vodă.

Iarna 2021/2022 poate să aducă, în condiţiile unor temperaturi scăzute pentru o perioadă mai mare de 14 zile, la nivelul capacităţii rezervate în prezent, necesitatea raţionalizării gazelor naturale pentru toţi consumatorii care nu sunt protejaţi sau în scenariul pesimist chiar şi pentru o parte din aceştia (şcoli, grădiniţe), adică la vârf de consum, cca 40% (procent volumic) din consumatorii români de gaze vor rămâne în plină iarnă fără gaze, în acest scenariu.

O ipoteză care se poate lua în considerare este că odată cu finalizarea BalkanStream, România să aibă acces la gazele ruseşti doar via Ungaria, care pe lângă faptul că prezintă o capacitate redusă, mult sub necesarul de import al Romanie, va aduce gaze cu preţuri foarte mari.

Statistic, iarna 2011/2012 care a adus cele mai mari preţuri la gaze în Europa a fost şi o iarnă extrem de friguroasă. Să se repete la 10 ani istoria, odată cu cele mai mari preţuri la gaze pe bursă, să avem din nou o iarnă extrem de friguroasă? Cert este că iarna viitoare, nu preţurile mari la gaze vor fi cele mai mari probleme ale României, ci lipsa efectivă a gazelor, încheie preşedintele asociaţiei Energia Inteligentă.