Preţul cerealelor, de la poarta fermei la Portul Constanţa, analizat la MEDIAFAX Fermierii României

Potrivit participanţilor la conferinţă, rapiţa are preţuri cuprinse între un minim de 1,30 lei/kg la Brăila şi un maxim de 1,57 lei/kg la Satu-Mare. Grâul are un preţ minim de 0,60 lei/kg la Mureş şi ajunge la 0,80 lei/kg la Brăila. Preţul orzului are un preţ mimim la Alba Iulia, unde preţul mimim este de 0,60 lei/kg, pentru ca maximul să se regăsească la Buzău unde este cotat cu 0,80 lei/kg.

Preţurile la orz din Portul Constanţa au fost miercuri de 155 de euro/tonă, iar la grâu 159 de euro/tonă, asemănătoare cu cele de la Rouen (Franţa) şi după recoltare este de aşteptat să crească, a declarat joi Alina Creţu, director executiv al Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România (APPR).

„Preţurile de ieri din Portul Constanţa au fost de 155 de euro/tonă la orz şi 159 la grâu. Sunt preţurile din Portul Constanţa şi am vrut să vi le spun şi pe cele de la Rouen, tot de miercuri, care au fost de 162 de euro, preţurile fiind asemănătoare. Pentru noi, problema se mai pune şi altfel, în zonele mai îndepărtate de Portul Constanţa - şi aici vorbim de preţul la transportul cerealelor, de la 9 euro pe tonă până la aproape 20 de euro pe tonă, în funcţie de zona în care ne aflăm în România”, a menţionat Alina Creţu, în cadrul conferinţei MEDIAFAX Fermierii României.

„Trebuie să fim mai buni noi cu noi. Să facem procesare şi industrializare, şi atunci când vom depăşi acest prag vom putea să impunem cel puţin în bazinul Mării Negre câteva condiţii. Deocamdată, suntem extrem de vulnerabili, suntem dependenţi de preţul internaţional. Astăzi, un fermier din România în Portul Constanţa nu este departe de colegii de la Rouen care primesc aproape acelaşi preţ”, a subliniat directorul executiv al APPR.

Pe pieţele internaţionale, inclusiv în România, preţul cerealelor a avut un trend ascendent în ultimele 8 luni, însă se situează în media a şapte ani din utimii zece, a declarat Alina Cotan, director de vânzări Timac Agro România, în cadrul conferinţei MEDIAFAX Fermierii României.

„La cotaţiile de porumb, astăzi suntem mai jos doar cu 13 euro pe tonă, reprezentând un procent 8%, decât acum 10 ani, excepţie făcând intervalul de graţie, aşa cum l-am numit noi, perioada 2011-2013, când am avut un maxim de 266 de euro pe tonă”, a spus Alina Cotan.

„Cotaţia internaţională a porumbului pe piaţa din Statele Unite, în ultimii 10 ani, s-a situat mereu între 110 şi 160 de euro/tonă. Dacă ne uităm la grâu, din nou cotaţia pe piaţa din SUA este cu 17% mai mică decât acum 10 ani cu aceiaşi ani de graţie în perioada 2011-2013, cu un vârf de 281 de euro pe tonă în 2012, dar într-o oarecare constantă între 140 şi 170 de euro în ultimii trei ani”, a menţionat reprezentantul Timac Agro.

Tot la preţurile cerealelor s-a referit şi Csaba Demeter, marketing manager la Frisomat, arătând că aceste cotaţii sunt deosebit de importante în decizia fermierilor de a-şi construi hale industriale, silozuri şi depozite de cereale.

„De ce merită un depozit de cereale? Pentru că de-a lungul anului cotaţiile se schimbă, iar fermierul care are un depozit poate să surprindă momentul cel mai favorabil creat în piaţă pentru vânzare şi să-şi protejeze recolta faţă de scăderile de preţ”, a spus Csaba Demeter.

Potrivit unui material informativ prezentat de oficialul companiei constructoare de hale şi depozite industriale, construcţia halelor de depozitare de grâu, porumb, floarea-soarelui, rapiţă etc, permite fermierului să depoziteze în condiţii optime producţia, iar ulterior să o vândă la un preţ corespunzător.

„De exemplu, am luat informaţiile de pe data de 19 iunie, iar miercuri 20 iunie a venit la loc bursa. Cel puţin la grâul de panificaţie. La multianual se poate observa o fluctuaţie şi mai mare. La porumb avem pe data de 19 o cădere destul de mare a cotaţiilor, şi multinual vedem de asemenea fluctuaţii. Hala pe lângă multe alte avantaje vă oferă această pernă de siguranţă. Nu sunt obligat acum să vând, dar am avantajul direct şi imediat. Sunt foarte multe alte avantaje pe termen lung”, a spus Csaba Demeter.

În ceea ce priveşte preţul corect al cerealelor, CEC Bank vine în sprijinul fermierilor pentru a-i ajuta să îşi găsească finanţări şi parteneri externi.

„Suntem membri ai unei reţele de finanţatori ai IMM-urilor alături de alţi 10 parteneri care nu sunt parteneri bancari, am aplicat undeva la Comisia Europeană, am fost acceptaţi în acest consorţiu să fim parteneri. Cu titlu gratuit, pentru fermieri, că sunt sau nu clienţi ai CEC Bank, se face o discuţie, după care se introduce un profil al fermierului nu doar în ţările UE, ci în 54 de ţări”, a precizat Ramona Ivan, directorul Direcţiei Relaţii Externe şi Finaţări Structurale din cadrul CEC Bank.

„CEC Bank susţine proiectele cu componenta europeană nerambursabilă oferind peste 42.000 de facilităţi de credit pentru proiecte de accesare fonduri europene şi credite punte pentru prefinanţarea măsurilor de sprijin din fonduri europene, valoarea grant-urilor aferente fiind de peste 13 miliarde de lei. La nivelul ţării avem 48 de birouri pentru Fonduri Europene şi IMM-uri”, a precizat Ramona Ivan.

În privinţa terenurilor agricole şi a vânzării acestora, avocatul Cristian Popescu, asociat al Caseui de Avocatură Popovici, Niţu şi Asociaţii, a precizat că legea de limitare a acestora către străini este „cel mai bolşevic normativ apărut după 1989” şi „prezintă foarte multe aspecte de neconstituţionalitate”.

„Legea aceasta este cel mai bolşevic act normativ . Dincolo de dualitatea români/străini, legea îi loveşte exact pe fermieri, pe cetăţenii români, prezintă foarte multe aspecte de neconstituţionalitate”, a spus avocatul.

„Practic, acum nu mai poţi cumpăra pământ într-o comună dacă nu locuieşti acolo, şi asta de cel puţin trei ani. În aceste condiţii, cum se mai poate vorbi despre dezvoltarea fermelor, despre investiţii în agricultură?”, a mai spus Cristian Popescu.

Prezent la conferinţa MEDIAFAX Refmierii României, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a precizat că nu se va referi la preţuri - ca să nu le influenţeze în vreun fel - şi a menţionat că în acest an campania agricolă a demarat, primăvara, cu „o sincopă” la semănat, din cauza vremii, iar acum suntem în situaţia că am intrat mult mai devreme la recoltat.

„Azi suntem în plină recoltare, şi ştim cu toţii ce au însemnat capriciile vremii de astă-primăvară. Eu am experienţă îndelungată în câmp şi vă spun că niciodată nu am intrat la recoltat aşa de devreme”, a spus ministrul Agriculturii.

Petre Daea a exemplificat cu câteva date la zi privind stadiul campaniei de recoltare: „la orz, au fost semănate 262.810 hectare şi până acum s-au recoltat 187.301 hectare, reprezentând 71,2%; la orzoaica de toamnă, s-au semănat 156.138 de hectare şi s-au recoltat 58.000 de hectare, ceea ce înseamnă 68,1%; la rapiţă, au fost semănate 654.048 de hectare, reprezentând doar 12,8%, pentru că din nefericire am început acest an cu sincopa aceea la semănat”.

Ministrul Agriculturii a mai spus că producţia din câmp începe să se vadă şi în magazine. „În 13 iunie ne-am întâlnit cu reprezentanţii fermierilor plecând de la o constatare în câmp, că există producţie, şi de la o consatatare în piaţă - că nu erau produse. Fusesem cu o zi în urmă la un supermarket (n.n.- pe care ministrul l-a şi nominalizat în cadrul conferinţei) şi nu era niciun produs românesc, nu puteam vorbi de ceapă sau roşii... Lucrul acesta am fost să-l verific acum, azi-dimineaţă, şi am fost plăcut surprins să găsesc rafturile pline de produse româneşti”, a arătat ministrul.

Fermierii şi specialiştii din agricultură s-au reunit joi, 21 iunie, într-o nouă ediţie a conferinţei MEDIAFAX Talks about Fermierii Romaniei: Pretul Corect al Recoltei din 2018, organizată în colaborare cu Agrointeligenţa. Evenimentul a fost realizat cu sprijinul CEC Bank, Asociaţia Producătorilor de Porumb din România, Popovici Niţu Stoica şi Asociaţii, Cartagris, Frisomat, Timac Agro.