Preţul usturoiului importat din China a explodat şi umflă inflaţia în Europa

Lipsa de muncitori la câmp, probleme în lanţul de aprovizionare, renumele usturoiului de aliment care omoară microbii şi întăreşte sistemul imunitar - şi de aici o cerere record - sunt factori care duc la creşterea preţurilor de import, după cum explică un producător chinez pentru platform media de profil Fresh Plaza. De altfel, multe importuri din China riscă să devină mai scumpe, adăugându-se presiunilor inflaţioniste din zona euro şi estul non-euro al Uniunii Europene şi din toată lumea.

Una din cauzele creşterii preţurilor este ceea ce este considerat a fi un nou superciclu al materiilor prime, ale căror cotaţii cresc, în unele cazuri atingând niveluri record. O altă cauză sunt costurile mai mari de transport.

Guvernul chinez, deşi asigură că presiunile inflaţioniste sunt controlabile, încearcă să contracareze creşterea preţurilor materiilor prime cu o retorică mai dură şi ameninţări la adresa speculatorilor de pe pieţe, cărora le-a declarat „toleranţă zero“. Însă banca americană Goldman Sachs a avertizat că Beijingul şi-a pierdut puterea de a influenţa piaţa pe partea de preţ. Goldman este una din băncile de investiţii mari care au prezis un boom al materiilor prime şi şi-au sfătuit clienţii să intre pe această piaţă şi să cumpere.

În Europa, şefa Băncii Centrale Europene Christine Lagarde a explicat şi ea în repetate rânduri că actuala accelerare a inflaţiei se datorează unor factori temporari.

Isabel Schnabel, membră a boardului executiv al BCE din partea Germaniei, o ţară inflaţiofobă, a explicat şi ea într-un interviu recent pentru Reuters că în scenariul său de bază, banca centrală a zonei euro presupune că preţurile mai mari ale materiilor prime sunt trecătoare. Însă ea a adăugat şi o doză mare de nesiguranţă. Întrebată fiind cum vor afecta perspectiva de inflaţiei scumpirile recente ale materiilor prime, Schnabel a răspuns: „Presupunem că aceşti factori pe care-i vedem astăzi sunt trecători. Dar nu putem fi siguri.“

„Este util să distingem două tipuri de factori. Pe de o parte, există factori tehnici, cum ar fi efectele de bază. Pe acestea le înţelegem bine. O mare parte a volatilităţii inflaţiei din acest an va fi determinată de aceşti factori. Este perfect clar că trebuie să analizăm aceste efecte temporare, iar acest lucru trebuie explicat publicului“, a continuat ea.

Celălalt factor se referă la modul în care cererea şi oferta vor interacţiona atunci când economia se redeschide. Este mult mai greu de evaluat cât de persistente vor fi aceste efecte, spune Schnabel.

În prezent, cererea creşte în timp ce oferta este afectată de blocaje şi întreruperi pe lanţul de aprovizionare. Acest lucru are implicaţii. Vedem că termenele de livrare au crescut destul de substanţial, raportul comenzilor faţă de stocuri a crescut şi inflaţia preţurilor de producător a accelerat. Întrebarea este ce va însemna acest lucru pentru preţurile de consum. Înainte de pandemie, factorii care duceau la creşterea costurilor erau adesea absorbiţi de marjele de profit.

Acum, trebuie să vedem dacă va fi tot aşa într-o situaţie în care firmele suferă din cauza bilanţurilor mai slabe şi în care există o cerere foarte mare. Iar dacă costurile mai mari vor fi amortizate într-o proporţie mai mare decât în trecut prin creşteri de preţuri, s-ar putea întâmpla, de asemenea, să existe efecte secundare asupra creşterilor salariale.

„Dar toate acestea sunt extrem de incerte şi în acest moment nu putem fi siguri de ceea ce se va întâmpla“, a mai spus Schnabel.

Între timp, un oficial de de rang înalt al biroului central de statistică al Chinei a declarat că creşterea preţurilor de producător se va transmite cu siguranţă în preţurile de consum, dar din ce în ce mai slab datorită maturităţii sectorului industrial şi lungimii considerabile a lanţurilor de aprovizionare. Iar banca centrală a asigurat că „avansul global al preţurilor materiilor prime ar putea impulsiona gradual preţurile de producţie, însă riscul ca inflaţia să fie importată este controlabil“.

Boom-ul „ce părea de neoprit“ al materiilor prime părea să-şi fi epuizat energia la mijlocul acestei luni sub presiunea fricii de inflaţie şi a îngrijorărilor privind cerea din China, a doua economie ca mărime din lume şi fabrica economiei mondiale, după cum scria atunci Bloomberg. Spectrul accelerării inflaţiei îi nelinişteşte pe investitori deoarece băncile centrale pot răpunde prin retragerea stimulentelor monetare de care bursele şi economiile au profitat atât de mult. Însă de atunci raliul materiilor prime s-a reluat, cuprul şi minereul de fier, spre exemplu, ajungând la niveluri record.

Mai mulţi analişti cred că dolarul american a intrat pe o traiectorie descendentă, ceea ce ar putea însemna preţuri mai mari ale petrolului. Un analist a explicat pentru MarketWatch că deocamdată pieţele nu ştiu dacă valul de inflaţie este bun, adică alimentează profiturile companiilor, sau e rău, adică provoacă recesiune, şi de aceea sunt volatile.