Previziunile economice din toamna anului 2023: O redresare modestă după un an plin de provocări

În ceea ce priveşte România, se preconizează o încetinire a creşterii PIB-ului real la 2,2 % în 2023, din cauza inflaţiei ridicate care restrânge veniturile disponibile reale, a condiţiilor financiare aspre şi a cererii externe mai reduse, urmată de o accelerare treptată pe parcursul perioadei analizate în previziuni. Dată fiind inflaţia de bază persistentă (inflaţia IAPC, fără energie şi alimente), se previzionează că scăderea inflaţiei totale se va intensifica doar în 2024 şi în 2025.

Piaţa forţei de muncă este preconizată să rămână restrânsă, în pofida unei creşteri mai slabe, ceea ce va menţine creşterile salariale la un nivel ridicat. Deficitul public este proiectat la 6,3 % din PIB în 2023, urmând să scadă la 5,3 % în 2024 şi la 5,1 % în 2025, datorită măsurilor de consolidare fiscală preconizate să fie implementate în ianuarie 2024.

Ponderea datoriei publice în produsul intern brut este previzionată să atingă 50,5 % în 2025.

În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, deşi se preconizează că activitatea economică se va redresa treptat în viitor, previziunile de toamnă ale Comisiei Europene revizuiesc creşterea PIB-ului UE în scădere faţă de proiecţiile din vară. Se estimează că inflaţia a scăzut la cel mai redus nivel din ultimii doi ani în zona euro în luna octombrie şi va continua să scadă în perioada analizată în previziuni.

Ritmul de creştere a scăzut, dar se aşteaptă în continuare o redresare. După o expansiune puternică în cea mai mare parte a anului 2022, PIB-ul real s-a contractat spre sfârşitul anului şi a crescut foarte puţin în primele trei trimestre ale anului 2023. Inflaţia care, în pofida unei reduceri, rămâne ridicată şi înăsprirea politicii monetare au avut un impact mai puternic decât se preconizase anterior, alături de cererea externă scăzută. Cei mai recenţi indicatori economici şi datele din anchete pentru luna octombrie indică o activitate economică modestă şi în trimestrul IV al acestui an, pe fondul creşterii incertitudinii. În ansamblu, previziunile de toamnă estimează o creştere a PIB-ului în 2023 de 0,6 % atât în UE, cât şi în zona euro, cu 0,2 puncte procentuale sub previziunile de vară ale Comisiei.

Se preconizează că activitatea economică se va redresa treptat, pe măsură ce consumul va creşte în contextul unei pieţe a forţei de muncă robuste, al unei creşteri susţinute a salariilor şi al scăderii continue a inflaţiei. În pofida unei politici monetare mai stricte, se preconizează că investiţiile vor continua să crească, susţinute de bilanţuri globale solide ale întreprinderilor şi de Mecanismul de redresare şi rezilienţă. În 2024, se preconizează o îmbunătăţire a creşterii PIB-ului UE, care va ajunge la 1,3 %. Aceasta reprezintă totuşi o revizuire în sens descrescător de 0,1 puncte procentuale faţă de previziunile din vară. În zona euro, creşterea PIB-ului ar urma să fie uşor mai scăzută, situându-se la 1,2 %.

În 2025, în condiţiile în care inflaţia şi încetinirea cauzată de înăsprirea politicii monetare se vor diminua, se preconizează o întărire a creşterii economice, care va ajunge la 1,7 % pentru UE şi la 1,6% pentru zona euro.

Inflaţia va continua să scadă după ce a ajuns la cel mai redus nivel din ultimii doi ani. Inflaţia continuă să aibă o tendinţă descendentă. Se estimează că aceasta a scăzut la 2,9 % în zona euro în luna octombrie, faţă de nivelul maxim de 10,6 % înregistrat în urmă cu un an. Acesta reprezintă cel mai scăzut nivel din iulie 2021.

Deşi moderarea din ultimul an a fost determinată în principal de scăderea puternică a preţurilor la energie, aceasta s-a generalizat în prezent din ce în ce mai mult în toate categoriile principale de consum, nu doar la energie şi alimente.

Pe măsură ce înăsprirea politicii monetare produce efecte asupra economiei, inflaţia va continua să scadă, deşi într-un ritm mai moderat, reflectând o diminuare mai lentă, dar mai amplă, a presiunilor inflaţioniste asupra alimentelor, a produselor fabricate şi a serviciilor. Se preconizează că inflaţia totală în zona euro va scădea de la 5,6 % în 2023 la 3,2 % în 2024 şi la 2,2 % în 2025. În UE, inflaţia totală urmează să scadă de la 6,5 % în 2023 la 3,5 % în 2024 şi la 2,4 % în 2025.

Piaţa forţei de muncă din UE a continuat să aibă o performanţă puternică în prima jumătate a anului 2023, în pofida încetinirii creşterii economice. În al doilea trimestru, ratele de activitate şi de ocupare a forţei de muncă din UE au atins cel mai înalt nivel înregistrat vreodată, iar în septembrie rata şomajului a rămas la 6 % din forţa de muncă, aproape de nivelul minim record.

Deşi cele mai recente informaţii din anchete indică o oarecare încetinire, iar unele state membre au înregistrat o creştere a şomajului, se preconizează că piaţa forţei de muncă va rămâne rezilientă în perioada analizată în previziuni. Creşterea ocupării forţei de muncă în UE este estimată la 1,0 % în acest an, înainte de a scădea la 0,4 % atât în 2024, cât şi în 2025. Se preconizează că rata şomajului în UE va rămâne, în linii mari, stabilă, la 6,0 % în 2023 şi în 2024 şi va scădea la 5,9 % în 2025. De asemenea, se preconizează că salariile reale vor deveni pozitive începând cu anul viitor, pe fondul creşterii continue a salariilor nominale şi al scăderii inflaţiei.

Se preconizează că eliminarea treptată a măsurilor temporare legate de pandemie, reducerea subvenţiilor pentru investiţiile private şi un impact bugetar net mai redus al măsurilor adoptate în domeniul energiei vor compensa presiunea asupra soldurilor bugetare generată de un mediu economic mai puţin favorabil şi de creşterea cheltuielilor cu dobânzile. În consecinţă, se estimează că deficitul public din UE va scădea uşor în 2023, la 3,2 % din PIB. Continuarea restrângerii sprijinului bugetar discreţionar ar urma să reducă şi mai mult deficitul public din UE, la 2,8 % din PIB în 2024 şi la 2,7 % în 2025. Principalul factor determinant al acestei scăderi ar urma să fie reducerea considerabilă a măsurilor adoptate în domeniul energiei în cursul anului următor şi eliminarea lor în 2025.

Se estimează că ponderea datoriei UE va continua să scadă în 2023, ajungând la 83 % din PIB. Acest lucru este susţinut de inflaţia ridicată, în timp ce ratele mai ridicate ale dobânzii la noile emisiuni de titluri de creanţă cresc doar treptat cheltuielile cu dobânzile, având în vedere scadenţa medie îndelungată a datoriilor publice din UE. În 2024 şi 2025, se preconizează că ponderea datoriei se va stabiliza, în linii mari, peste nivelul din 2019, de aproximativ 79 %.

Incertitudinea şi riscurile de evoluţie negativă la adresa perspectivelor economice au crescut în ultimele luni în contextul războiului de agresiune prelungit al Rusiei împotriva Ucrainei şi al conflictului din Orientul Mijlociu. Până în prezent, impactul acestuia din urmă asupra pieţelor energiei a fost limitat, dar există riscul unor întreruperi ale aprovizionării cu energie care ar putea avea un impact semnificativ asupra preţurilor la energie, a producţiei globale şi a nivelului general al preţurilor. Evoluţiile economice ale principalilor parteneri comerciali ai UE, în special China, ar putea prezenta, de asemenea, riscuri.

Pe plan intern, transmiterea înăspririi politicii monetare poate afecta activitatea economică pe o perioadă mai lungă şi într-o măsură mai mare decât se estimează în aceste previziuni, întrucât ajustarea întreprinderilor, a gospodăriilor şi a finanţelor publice la mediul caracterizat de rate ridicate ale dobânzii s-ar putea dovedi mai dificilă. În fine, fenomenele meteorologice extreme precum valurile de căldură, incendiile, secetele şi inundaţiile care au avut efecte devastatoare pe continentul european şi în afara acestuia, cu o frecvenţă şi o amploare din ce în ce mai mari, ilustrează consecinţele dramatice pe care schimbările climatice le pot avea nu doar asupra mediului şi a persoanelor afectate, ci şi asupra economiei.

Aceste previziuni economice de toamnă acoperă pentru prima dată Bosnia şi Herţegovina, Moldova şi Ucraina, cărora Consiliul European le-a acordat anul trecut statutul de ţară candidată la UE. În Ucraina, economia a dat dovadă de o rezilienţă remarcabilă în 2023. Creşterea ar urma să ajungă la 4,8 % în 2023, la 3,7 % în 2024 şi la 6,1 % în 2025, după o prăbuşire cu 29 % în 2022 în urma invaziei la scară largă a Rusiei.

Această redresare poate fi atribuită recoltelor excepţionale şi stimulentelor guvernamentale susţinute de sprijinul ferm al partenerilor internaţionali, precum şi angajamentului autorităţilor de a asigura stabilitatea macrofinanciară.

Aceste previziuni transmise de Comisia Europeană, Reprezentanţa în România, se bazează pe o serie de ipoteze tehnice referitoare la evoluţia cursurilor de schimb, a ratelor dobânzilor şi a preţurilor produselor de bază, întemeiate pe informaţiile disponibile până la data de 25 octombrie. Pentru toate celelalte date-sursă, inclusiv ipotezele referitoare la politicile publice, aceste previziuni iau în considerare informaţiile disponibile până la data de 31 octombrie, inclusiv. Cu excepţia cazului în care sunt anunţate şi detaliate în mod corespunzător noi politici, proiecţiile pornesc de la ipoteza menţinerii politicilor actuale.

Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară şi în toamnă) şi două seturi de previziuni intermediare (în iarnă şi în vară). Cele două previziuni detaliate acoperă o gamă largă de indicatori economici pentru toate statele membre ale UE, ţările candidate, ţările AELS şi alte economii de piaţă avansate şi emergente majore. Previziunile intermediare cuprind valorile anuale şi trimestriale ale PIB-ului şi ale inflaţiei tuturor statelor membre pentru anul în curs şi pentru anul următor, precum şi date agregate pentru UE şi zona euro.

Previziunile economice ale Comisiei Europene din iarna anului 2024 vor actualiza proiecţiile privind PIB-ul şi inflaţia din această publicaţie şi urmează să fie prezentate în februarie 2024.