Principalul indice al inflaţiei din Japonia atinge cel mai ridicat nivel din ultimii 41 de ani

Presiunile continue asupra preţurilor, combinate cu o serie de creşteri salariale neaşteptate în rândul marilor companii, au umbrit previziunile Băncii Japoniei potrivit cărora inflaţia va încetini pe măsură ce costul mărfurilor cheie va scadea.

Analiştii susţin că datele privind inflaţia vor creşte presiunea asupra lui Kazuo Ueda, care va prelua conducerea BoJ în aprilie, pentru a aduce o schimbare în politica monetară ultrarelaxată a băncii şi pentru a renunţa la practica instituţiei de a ţine în jos randamentele la obligaţiunile guvernamentale, scrie Financial Times. 

Aşa-numitul IPC de bază, care elimină preţurile la energie şi alimente, dar include băuturile alcoolice, a crescut cu 3,5%, cea mai rapidă creştere anuală din ianuarie 1982. Chiar şi IPC care exclude toate tipurile de alimente şi energie a crescut cu 2,1%, depăşind obiectivul BoJ.

BNR menţine rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an

Presiunile asupra preţurilor vin după runda anuală de negocieri salariale, denumite „shunto”, când marile companii japoneze au convenit să acorde o creştere salarială medie de 3,8% pentru anul financiar care începe în aprilie. Oferta a depăşit aşteptările pieţei.

Excluzând salariile bazate pe vechime, creşterea salariilor de bază a ajuns la 2,3%, faţă de 0,5% cu un an înainte, potrivit confederaţiei sindicale Rengo.

Deşi creşterea finală ar putea fi mai mică după discuţiile salariale pentru companiile mai mici, Kentaro Koyama, economist şef pentru Japonia la Deutsche Securities, a scris: „Conchidem că rezultatele shunto din acest an nu sunt doar un fenomen punctual, ci un pas înainte vital în trecerea Japoniei către un echilibru inflaţionist”.

Spre deosebire de SUA, inflaţia în sectorul serviciilor din Japonia a fost slabă – a crescut la 1,3% în februarie – deoarece salariile au stagnat în cea mai mare parte a ultimelor trei decenii. Prin urmare, BoJ a susţinut că trebuie să continue să îşi menţină poziţia de relaxare monetară până când se va produce o transmisie de la creşterea preţurilor la creşterea salariilor, potrivit Ziarului Financiar.