Problemele persistă şi după plecarea şefului Boeing. „Ar fi trebuit să demisioneze mult mai multe persoane”

Peste 340 de persoane au murit în cele două accidente, iar compania a fost acuzată că a pus profitul înaintea siguranţei zborurilor.

Familiile victimelor au apreciat demiterea lui Muilenberg ca întârziată, şi au apreciat că decizia de a-l înlocui cu un vechi membru al board-ului companiei iscă întrebări cu privire la angajamentul Boeing de a se schimba.

Compania aeronautică l-a numit la conducere pe David Calhoun, membru în consiliul de administraţie din 2009 şi actualul preşedinte.

„În timp ce demisia domnului Muilenburg este un pas în direcţia corectă, este clar că Boeing are nevoie de o reînnoire a guvernării sale corporative", a declarat Paul Njoroge, care şi-a pierdut soţia, cei trei copii şi soacra în prăbuşirea zborului Ethiopian Airlines 302, în martie.

Calhoun „nu este persoana potrivită pentru acest loc de muncă”, a adăugat el.

Zipporah Kuria, al cărui tată a pierit în zborul Ethiopian Airlines, spune că Muilenburg ar fi trebuit să fie înlocuit „cu mult timp în urmă”, dar responsabilitatea pentru accidente este împărţită. „Simt că ar fi trebuit să demisioneze mult mai multe persoane, inclusiv persoana care devine CEO", a spus ea pentru BBC.

Flota 737 Max a fost consemnată la sol începând cu luna martie.

În timp ce compania spera să aibă cel mai bine vândut avion înapoi în aer până la sfârşitul acestui an, autorităţile de reglementare din SUA au anunţat că întoarcerea nu va fi deloc rapidă.

Săptămâna trecută, Boeing a anunţat că va opri producţia aeronavei.

La finele săptămânii trecute reputaţia companiei a încasat o nouă lovitură, atunci când nava sa spaţială Starliner a înregistrat probleme tehnice care au împiedicat-o să se înscrie pe orbita corectă care să-i permită să se cupleze cu Staţia Spaţială Internaţională.

Consiliul de administraţie al lui Boeing a declarat că „a decis că o schimbare de conducere este necesară pentru a restabili încrederea în compania care merge mai departe, deoarece lucrează pentru repararea relaţiilor cu autorităţile de reglementare, clienţii şi toate celelalte părţi interesate”.

Calhoun, care a lucrat în fonduri private de investiţii, va prelua şefia companiei începând cu 13 ianuarie.

Lawrence Kellner, membru al consiliului din 2011, va deveni imediat preşedinte neexecutiv.

„Sub noua conducere a companiei, Boeing va funcţiona cu un angajament reînnoit pentru transparenţa deplină, incluzând o comunicare eficientă şi proactivă cu FAA [Administraţia Federală a Aviaţiei], cu alte autorităţi de reglementare globale şi cu clienţii săi", a spus acesta.

Şi unii dintre cei mai puternici critici ai companiei, de la Washington, spun că mai au întrebări cu privire la angajamentul firmei de a se schimba. Senatorul Richard Bumenthal a spus: „Compania are nevoie de un nou consiliu de administraţie, care va lua siguranţa în serios."

Oficialii de securitate aeriană care investighează tragediile au identificat sistemul automat de control al avionului, cunoscut sub numele de MCAS, drept cauza ambelor accidente.

Boeing a spus că sistemul software MCAS, care se baza pe un singur senzor, a primit date eronate, ceea ce l-a determinat să preia comanda de la piloţi şi să îndrepte avioanele spre sol.

Compania a spus că a remediat problema software şi că şi-a revizuit procedurile.

Cu toate acestea, parlamentarii americani care investighează compania au spus că firma era conştientă că sistemul software ar putea fi nesigur. Aceştia au acuzat compania că încearcă să ascundă riscurile şi să determine reluarea zborurilor avionului. .

Deputatul Peter DeFazio, care conduce un comitet care investighează Boeing, a cerut demisia domnului Muilenburg într-un interviu acordat New York Times, publicat în weekend.

Într-o declaraţie de luni, el a spus că demiterea a fost „întârziată”.

Muilenburg s-a alăturat Boeing în 1985. El a condus divizia de apărare, spaţială şi de securitate a companiei, înainte de numirea sa, în 2015, în funcţia de CEO.

Plecarea lui Dennis Muilenburg a fost inevitabilă. După cele două accidente, el s-a confruntat cu critici intense în privinţa culturii corporative care a existat la Boeing în cadrul mandatului său dar şi în privinţa relaţiei companiei cu autorităţile de reglementare.

Au apărut întrebări cu privire la modul în care o aeronavă cu probleme a putut fi pusă pe piaţă şi de ce zborurile au continuat după primul accident. Au existat afirmaţii - negate de către companie - că profiturile şi viteza producţiei au avut proritate în faţa securităţii.

Şi răspunsurile sale la criză au generat nemulţumiri. Deşi a insistat că Boeing este responsabil pentru eşecurile sale, el a mai spus în mod repetat că accidentele au fost rezultatul unui lanţ de evenimente, ceea ce unii au văzut drept o încercare de a îndepărta vina.

Umilinţa finală a venit săptămâna trecută, când Boeing a anunţat că va trebui să suspende producţia de 737 Max. De luni întregi, Muilenburg a insistat că avionul va fi din nou în aer până la sfârşitul anului.

Şi-a pierdut credibilitatea şi consiliul a decis.