Producătorii de ţigarete spun că o eventuală creştere a accizei va creşte contrabanda

„Suntem profund în­gri­joraţi de intenţia Minis­te­rului de Finanţe de a-i face pe români să plătească pre­ţuri ca în Germania din sa­larii româneşti. Calen­da­rul moderat de cinci ani de creş­tere a accizei, adoptat cu mai puţin de 12 luni în ur­mă, ar fi trebuit să asigu­re predictibilitatea fiscală necesară combaterii traficului ilicit. Nu trebuie uitat că traficul ilicit înseamnă şi scăde­rea veniturilor la bugetul de stat, finanţarea reţelelor cri­minale şi accesul necontrolat la produse care nu respectă standar­de de calitate sau de igienă“, a spus Jorge Araya, director al Ariei Europa de Sud – Est în cadrul BAT, liderul industriei de produse din tutun şi nicotină din România după cifra de afaceri, care a fost de 12,7 mld. lei în 2022.

El a adăugat că prin susţinerea unei a doua majorări a accizei în acest an, după cea din aprilie, Ministerul Finan­ţelor ignoră atât faptul că accizele şi preţurile ţigaretelor din România sunt cele mai mari din UE raportate la puterea de cumpărare, precum şi realitatea că, în toate ţările înve­cinate României, ţigările pot fi cumpărate la aproximativ jumătate din preţ, contrabanda fiind foarte profitabilă.

De asemenea, JTI, al doilea producător de ţigarete din România după cifra de afaceri, de 2,1 miliarde de lei în 2022, a spus că acciza la ţigarete a crescut cu 62 de lei, de la 565 la 626 lei, o creştere de 11%, iar o nouă creştere e îngrijorătoare.

„Ne exprimăm profunda îngrijorare cu privire la intenţiile de a creşte acciza la ţigarete în condiţiile în care actuala Coaliţie a adoptat în luna iulie a anului trecut un Calendar pe cinci ani pentru toate produsele din tutun. Calendarele erau menite să consolideze veniturile bugetare şi să confere predictibilitate atât acestui sector economic deosebit de important pentru economia României, cât şi bugetului ţării“, declară Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI.

Reprezentanţii JTI au completat că în România, PIB-ul pe cap de locuitor este cu 23% sub media europeană, conform ultimelor date Eurostat. Apoi, ponderea preţului unui pachet de ţigarete în venitul mediu zilnic disponibil este de 20%, aproape cât ponderea din Irlanda, unde sunt cele mai scumpe ţigări şi mai mare decât cea din Franţa, aceste două ţări înregistrând cele mai mari accize la ţigarete. În Germania, procentul este mult sub cel din România – 9,3%, Polonia - 12,3%, Ungaria 17,7%. Altfel spus, cu venitul zilnic disponibil, se pot cumpăra în România aproape 5 pachete de ţigări, în Germania – aproape 11 pachete, în Italia – 10, în Spania – 9, iar în Luxemburg peste 20.

În prezent, nivelul accizei minime la ţigarete în România este unul dintre cele mai ridicate în Europa Centrală şi de Est -126,5 euro, în timp ce în Bulgaria este 95 de euro, Ungaria – 98 euro, Polonia -107 euro, cu diferenţe semnificative faţă de ţările vecine non-UE: în Serbia, acciza minimă este 75 euro, iar în Republica Moldova e 48 euro. Doar Cehia înregistrează un nivel mai ridicat (140 euro) şi Slovenia uşor peste nivelul accizei minime din România (131 euro).

„În ianuarie 2010, contrabanda a ajuns la 36,2%, după trei creşteri într-un an, excesive şi neplanificate. Deşi calculele autorităţilor de atunci estimau o creştere a veniturilor bugetare, în fapt s-a produs o gaură la buget de peste un miliard de euro. Sperăm ca noul guvern să nu repete această greşeală, mai ales acum, când se înregistrează o uşoară scădere a pieţei negre, după majorările consecutive ale contrabandei înregistate din noiembrie 2022 până în martie 2023“, a adăugat reprezentantul JTI.

BAT, cel mai mare jucător de pe piaţa tutunului din România, care are în portofoliu Kent, Dunhill şi Pall Mall, spune că a avut un impact total în economie de peste 125 de miliarde de euro în primii 25 de ani de prezenţă pe piaţa locală. Din această sumă, aproximativ 24 de miliarde de euro reprezintă contribuţia directă la bugetul de stat sub formă de taxe şi accize.

JTI, care are în portofoliu Sobranie şi Winston, a mai spus că piaţa tutunului este inelastică, iar când taxele cresc brusc şi fără corelare cu veniturile, fumătorii se orientează spre variantele mai ieftine, de contrabandă. „Exemplul Franţei este concludent. După mărirea abruptă a accizelor, piaţa neagră din Hexagon a ajuns la 32% în 2022. Spre deosebire însă de Franţa, România are de apărat peste 2.000 de km de frontieră externă a UE, iar la graniţă avem război.“