Producătorii farma vor renunţa la investiţii în acest an din cauza creşterii taxei clawback

"Subfinanţarea din sistemul de sănătate a ajuns la un nivel nesustenabil, producătorii de medicamente nu mai pot susţine din singuri, prin plata taxei clawback, deficitul de finanţare. Nivelul taxei clawback în trimestrul patru a ajuns la un nivel de 20% din vânzările producătorilor de medicamente, asta înseamnă că plătim, pe lângă cota unică de 16%, încă de 20% din cifra de afaceri. Discutăm despre o supraimpozitare, undeva la 40%. Vom fi nevoiţi să oprim toate investiţiile în anul 2014 până ce se va găsi o soluţie pentru această taxă clawback", a declarat joi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Dragoş Damian.

El a arătat că în ultimul trimestru al anului trecut taxa clawback a crescut cu 30% faţă de trimestrul anterior, sumă pe care producătorii nu şi-au bugetat-o.

"Această contribuţie creşte în fiecare an pentru că bugetul nu a mai fost actualizat din 2012, fiind la nivelul consumului de medicamente din 2011. În fiecare an, producătorii de medicamente acoperă integral diferenţa dintre bugetul alocat de stat şi consumul în funcţie de nevoia de tratament. Spre exemplu, noi (Terapia Ranbaxy - n.r.) avem 3 milioane de lei în plus la taxa clawback, pe care nu i-am alocat", a arătat Damian.

În acest caz, fabriciile îşi vor opri investiţiile, iar unele chiar şi-ar putea închide porţile.

"Vor fi fabrici care dacă nu vor opri producţia, o vor temporiza, replanifica. Oprirea investiţiilor înseamnă neextinderea capacităţilor de producţie şi renunţarea la unele produse care se dovedesc nerentabile, înseamnă necrearea de locuri noi de muncă şi deficit la bugetul de stat. Sunt deja la nivelul producătorilor locali analize interne dacă anumite produse vor mai fi rentabile şi atunci unele dintre ele vor dispărea. Sigur, există alternative la acestea pe piaţă, dar sunt mai scumpe şi asta înseamnă o creştere a costului cu medicamentaţia", a explicat şeful APMGR.

Potrivit acestuia, în ultimii 3-4 ani au dispărut de pe piaţă circa 1.000 de tipuri de medicamente din toate arile terapeutice, atât din cauza clawback, dar şi a meodologiei de calcul.

"Toate medicamentele sunt vulnerabilizate, dar în prima etapă vor dispărea cele ieftine, cu preţul sub 25-30 lei", a precizat Damian.

Şeful APMGR mai spune că, în prezent, sunt 120 de procese pe rol ale companiilor farmaceutice privind taxa clawback, câştigate în primă instanţă, iar dacă acestea vor fi câştigate definitiv, CNAS va trebui să returneze diferenţele, iar efortul bugetar va fi uriaş.

La rândul său, Călin Gălăşeanu, preşedintele Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), spune că 2 din 10 pacienţi din România au fost trataţi prin contribuţia producătorilor de medicamente.

"În fiecare an, producătorii de medicamente acoperă întreaga diferenţă între bugetul alocat de stat pentru medicamente şi consumul real generat de necesităţile de tratament ale pacienţilor români. Cu alte cuvinte, taxa clawback s-a transformat dintr-o măsură de control a bugetului într-o povară fiscală care a dus la crearea unui mediu de business lipsit de transparenţă şi predictibilitate. Povara este cu atât mai mare cu cât şi lista de medicamente compensate şi gratuite nu a mai fost actualizata de 6 ani, ceea ce înseamna un impact negativ economic şi social puternic", a spus Gălăşeanu.

El precizează că producătorii farma au acceptat această taxă, dar problema este modul în care este calculată.

În acest context, producătorii şi importatorii de medicamente solicită actualizarea nivelului de referinţă pentru taxa clawback, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, introducerea calculului diferenţiat al taxei clawback, bazat pe delimitarea medicamentelor în doua grupe, actualizarea imediată a listei medicamentelor compensate cu noi molecule concomitent cu introducerea unor acorduri preţ/volum pentru aceste medicamente, cu buget suplimentar, şi eliminarea adaosurilor distribuitorilor şi farmaciilor din valoarea contributiei plătite de producători şi identificarea unor masuri pentru distribuirea echitabilă a poverii fiscale de-a lungul lanţului de distribuţie a medicamentelor.

Asociaţiile spun că formula de calcul propusă autorităţilor este fără risc de crea deficit bugetar.

ARPIM cuprinde cele mai importante 28 de companii farmaceutice internaţionale producătoare de medicamente originale, prezente în România. Acestea realizează împreună peste 70% din valoarea pieţei farmaceutice româneşti.

APMGR reprezintă principalele companii producătoare de medicamente generice din România: Actavis, AC Helcor, B. Braun, Biofarm, Dr. Reddy's, Egis, Gedeon Richter, Krka, Labormed, Medochemie, Sandoz, Terapia-Ranbaxy, Teva, Zentiva.