Producţia industrială scade cu 2%, consumul de produse industriale creşte cu 14%, dar din import

Producţia industrială a României scade cu 2% la 11 luni din 2024, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). În aceeaşi vreme, consumul de produse industriale creşte cu două cifre: 14%. Corelarea celor două seturi de date arată că economia României are o slăbiciune de structură şi, oricât ar creşte consumul, dacă producţia nu creşte, avansul economic merge practic în alte ţări.

De asemenea, cifrele indică clar: producţia din România trebuie să crească, fie ca volum, fie ca valoare adăugată. Or, în ultimii ani, în România industria a scăzut şi ajuns aproape la jumătate ca pondere în economie: de la aproape 30% din PIB acum 10 ani la 17% din PIB în 2024. Guvernul României rămâne însă optimist. Deşi prognozele guverna­men­tale au anticipat în mod constant o creştere a sectorului industrial în ultimii ani, realitatea a fost diferită. Cu excepţia anului 2021, care a repre­zentat o anomalie statistică datorită recuperării după scăderea bruscă din 2020, industria a înregistrat de fapt un declin constant. Comparativ cu nivelul din 2019, producţia industrială din 2021 a rămas sub nivelul prepandemic.

Perspectivele din piaţă pentru industria românească în 2025 nu sunt însă atât de optimiste cum sunt cele ale guvernului. Indicatorii de sentiment din piaţă, care reflectă percepţiile managerilor din industrie, continuă să indice o tendinţă descendentă. Aceşti indicatori sugerează că redresarea sectorului industrial ar putea fi mai lentă decât se anticipează în prog­no­zele oficiale. Mai mult, industria Germaniei, motorul industriei europene şi al României, a încheiat în 2024 al doilea an de contracţie.

La 11 luni din 2024, industria României a scăzut cu aproape 2%.

Analiza în detaliu a sectoarelor industriale arată că repararea maşinilor şi echipamentelor a scăzut cu 18% în aceeaşi perioadă de timp. Extracţia cărbunelui a scăzut cu 17,7%, iar industria textilă şi a îmbrăcămintei a înregistrat scăderi de 17,2% pentru fabricarea hainelor şi 7,8% pentru produsele textile.

Industria calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, o industrie cu valoare adăugată mare, a înregistrat o scădere de 10,1%.

Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, practic cel mai mare segment industrial românesc, a scăzut cu 6%, în tandem cu scăderile din industria germană şi europeană.

Producţia şi furnizarea de energie a scăzut cu 5%, într-un an care se adaugă la o perioadă cu preţuri mari la energie sau cu turbulenţe de aprovizionare pe piaţa energiei.

Datele despre exporturi arată că, la fel ca producţia industrială, au înregistrat o scădere în 2024. Este primul an de după comunism în care practic, aşa cum arată Statistica, este încă o perioadă de creştere economică, dar exporturile României scad. Concomitent, scad şi pieţele de export, dar şi producţia industrială, în vreme ce consumul intern de bunuri de folosinţă îndelungată, adică de produse industriale, creşte.

Dar creşterea merge în importuri, cât timp producţia locală nu poate acoperi cererea.