- Home
- Economic
- BUCUREŞTI, (09.11.2011, 08:44)
- Monica Juganaru ,
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
Profitul Petrom s-a dublat în primele nouă luni şi a depăşit câştigul-record de anul trecut
Profitul net al Grupului Petrom s-a dublat în primele nouă luni, la 2,921 miliarde lei (694,5 milioane euro), şi a depăşit câştigul record de anul trecut, iar vânzările au avansat cu 23%, la 16,224 miliarde lei (3,857 miliarde euro), datorită preţului favorabil al ţiţeiului şi optimizării activităţii operaţionale.
Urmărește
441 afișări
Profitul Petrom s-a dublat în primele nouă luni. Vânzările au avansat cu 23% (Imagine: Laszlo Raduly/Mediafax Foto)
Profitul net al Grupului Petrom s-a dublat în primele nouă luni, la 2,921 miliarde lei (694,5 milioane euro), şi a depăşit câştigul-record de anul trecut, iar vânzările au avansat cu 23%, la 16,224 miliarde lei (3,857 miliarde euro), datorită preţului favorabil al ţiţeiului şi optimizării activităţii operaţionale.
Grupul a consemnat anul trecut un câştig-record de 2,19 miliarde lei.
Rezultatele din primele nouă luni sunt neauditate şi prezintă rezultatele consolidate ale Grupului Petrom, întocmite în conformitate cu standardele internaţionale de raportare financiară (IFRS).
ULTIMELE ȘTIRI
-
Eva Longoria dezvăluie că familia ei nu mai locuiește în Statele Unite după victoria lui Trump. Unde s-a mutat actrița
-
Un comandant ucrainean, acuzat că a dezvăluit secrete militare ruşilor
-
Sorin Grindeanu anunţă că se va circula de săptămâna viitoare pe încă 32 de kilometri din Autostrada Moldovei
-
Armata israeliană susţine că a ucis un comandant al organizaţiei Jihadul Islamic Palestinian
Profitul operaţional calculat înainte de deducerea dobânzilor şi impozitelor (EBIT) a urcat în primele nouă luni cu 87%, la 3,754 miliarde lei (892,6 milioane euro), de la 2,012 miliarde lei în perioada similară a anului trecut.
Instrumentele de acoperire a riscurilor priovind preţul ţiţeiului (swap) au determinat pierderi de 308 milioane lei (73,2 milioane euro) în EBIT, faţă de un câştig de 114 milioane lei în primele nouă luni ale anului trecut.
În trimestrul al treilea, grupul a obţinut un profit de 1,1 miliarde de lei, de la pierderi de 116 milioane lei în perioada de referinţă din anul precedent, iar vânzările au crescut cu 23,6%, la 5,9 miliarde lei, de la 4,8 miliarde de lei în perioada iulie-septembrie din 2010.
"În al treilea trimestru am continuat să beneficiem de mediul favorabil al preţului la ţiţei, precum şi de efectele pozitive ale programelor de management strict al costurilor şi de îmbunătăţirea performanţei operaţionale. Producţia totală de hidrocarburi a Grupului a crescut uşor faţă de trimestrul trei al anului trecut. Reluarea creşterii în mai multe sectoare economice din România a impulsionat vânzările noastre de carburanţi şi gaze. Cu toate acestea, preţul ridicat al ţiţeiului a afectat, în continuare, marjele din segmentul vânzărilor cu amănuntul, în special, dar şi marjele din rafinare, din cauza costurilor mai mari pentru ţitei", a declarat într-un comunicat directorul general al Petrom, Mariana Gheorghe.
Preţul ţiţeiului Ural a fost cu 45% mai mare în primele nouă luni din acest an, faţă de aceeaşi perioadă din 2010.
Petrom se va concentra în continuare pe centrala Brazi, care ar putea să fie disponibilă pentru începerea operării comerciale spre sfârşitul trimestrului patru, potrivit Marianei Gheorghe.
Câştigul financiar net din trimestrul trei a fost de 57 milioane lei, faţă de nivelul negativ de 455 milioane lei din aceeaşi perioadă din 2010, în principal datorită dobânzilor mai mici, în timp ce în trimestrul similar din anul precedent au fost înregistrate pierderi din diferenţe de curs de schimb.
În schimb, în primele nouă luni rezultatul financiar net a rămas negativ, de 226 milioane lei (53,7 milioane euro), dar cu 26% mai redus decât pierderile de 308 milioane lei din anul precedent, datorită influenţei pozitive a scăderii cheltuielilor cu dobânda, contrabalansată parţial de pierderile din diferenţele de curs de schimb, ca efect al deprecierii dolarului în faţa leului.
Investiţiile grupului în primele nouă luni au scăzut uşor, cu 2%, la 2,93 miliarde de lei (aproape 697 milioane euro). În trimestrul trei, investiţiile au crescut însă cu 26%, la 1,25 miliarde de lei.
Datoriile nete ale Grupului Petrom au scăzut cu 36% în primele nouă luni, la 2,16 miliarde lei, de la 3,37 miliarde lei la finalul anului trecut.
În Explorare şi Producţie (E&P), EBIT excluzând elementele speciale a fost 3,884 miliarde lei (923,5 milioane euro), cu 42% mai mare comparativ cu primele nouă luni din anul trecut, în special datorită creşterii preţurilor la ţiţei, a deprecierii ratei de schimb leu/dolar şi a costurilor de producţie mai scăzute, contrabalansate parţial de impactul negativ al instrumentelor de acoperire a riscului privind preţul la ţiţei.
Rata medie de schimb leu/dolar în primele nouă luni din acest an, de 2,991 lei/dolar, a fost cu 6% sub media din perioada similară a anului trecut, de 3,189 lei/dolar.
Vânzările de pe acest segment au crescut cu 23%, la 8,764 miliarde lei (2,083 miliarde euro).
Producţia de ţiţei şi gaze a Grupului, de 186.000 bep/zi (baril echivalent petrol/zi - n.r.), a crescut cu 1% faţă de primele nouă luni ale anului trecut.
Producţia de ţiţei, gaze şi condensat a Grupului a ajuns la 50,69 milioane bep, mai mare cu 1% comparativ cu perioada similară din 2010, datorită creşterii producţiei în Kazahstan.
În România, producţia totală de ţiţei, gaze şi condensat din România a ajuns la 47,44 milioane bep, la aproximativ acelaşi nivel ca în primele nouă luni de anul trecut. Producţia de ţiţei a fost de 21,99 milioane barili, cu 2% mai redusă decât nivelul înregistrat în perioada similară din 2010, din cauza declinului natural care nu a fost compensat integral de sondele noi forate şi de programul de reparaţii capitale.
Producţia de gaze a ajuns la 25,45 mililioane barili echivalent petrol, în creştere cu 2%, fiind influenţată pozitiv de contribuţia noilor sonde de gaze şi de programul de reparaţii capitale.
Producţia de ţiţei şi gaze din Kazahstan a înregistrat 3,26 mililioane bep, crescând cu 24% comparativ cu perioada similară a anului trecut, datorită campaniilor de reparaţii capitale şi intervenţii în zăcămintele TOC şi punerii treptate în producţie a zăcământului Komsomolskoe.
În activitatea de Gaze şi Energie (G&E) Petrom a consemnat vânzări de 2,443 miliarde lei (581 milioane euro), în creştere cu 23%, iar profitul EBIT excluzând elementele speciale a fost de 36 milioane lei (8,5 milioane euro). În aceeaşi perioadă a anului trecut, Grupul a înregistrat pierderi de 20 milioane lei din primele nouă luni ale anului 2010, în special datorită reducerii provizioanelor pentru creanţe neîncasate.
Totuşi, activitatea de gaze a fost afectată de majorarea costurilor cu achiziţia gazelor naturale, cauzată de creşterea cotei de import şi a preţurilor de import, precum şi de efectul negativ al ordinului ANRE, care impune formarea unui coş de gaze domestice şi de import pentru consumul intern, non-tehnologic, ce include centrala electrică de la Brazi, potrivit companiei.
Vânzările consolidate de gaze au crescut cu 9%, la 3,537 miliarde metri cubi.
La sfârşitul lunii septembrie, volumul total de gaze deţinut de Petrom în depozitele subterane a fost 623 milioane metri cubi, faţă de 709 milioane etri cubi la finalul lunii septembrie 2010.
În Rafinare si Marketing (R&M), EBIT CCA excluzând elementele speciale a fost 90 milioane lei (21,4 milioane euro), cu 30% sub nivelul de 129 milioane lei din primele nouă luni ale precedentului exerciţiu financiar.
Compania explică această scădere prin faptul că îmbunătăţirea costurilor şi a performanţei operaţionale a fost contrabalansată de creşterea costurilor cu consumul de ţiţei, ca urmare a preţului mai mare la ţiţei, şi prin scăderea volumului de vânzări în marketing şi prin presiunea "sporită" asupra marjelor.
La finalul lunii septembrie, numărul total de staţii de distribuţie era de 795 la nivelul Grupului, cu şapte unităţi mai puţine faţă de sfârşitul trimestrului trei de anul trecut, în principal ca urmare a optimizării reţelei de benzinării din Republica Moldova şi Bulgaria.
Grupul avea la finalul lunii septembrie 23.463 de angajaţi, cu 1.199 mai puţini faţă de sfârşitul anului trecut. În trimestrul trei, numărul angajaţilor a scăzut cu 230 de persoane.
Activele totale au crescut cu 511 milioane lei faţă de sfârşitul anului trecut, la 35,276 miliarde lei. Schimbarea a fost determinată de creşterea valorii imobilizărilor corporale şi necorporale cu 1,236 miliarde lei, investiţiile realizate fiind mai mari decât amortizarea şi deprecierea activelor în această perioada.
Creşterea a fost însă parţial contrabalansată de scăderea cu 843 milioane lei a poziţiei numerar şi echivalente de numerar ca urmare a rambursării împrumuturilor şi plăţii dividendelor. Compania a plătit în primele nouă luni dividende de 479 milioane lei, aproape jumătate din suma pe care trebuie să o acorde în acest dividende de 1,003 miliarde lei din câştigul de anul trecut.
Din grupul Petrom fac parte compania-mamă OMV Perom (SNP) şi firmele Tasbulat Oil Corporation LLP (Kazahstan), Korned LLP (Kazahstan), Kom Munai LLP (Kazahstan), Petrom Exploration & Production Ltd., Petrom LPG (România), OMV Petrom Marketing (România), ICS Petrom Moldova (Republica Moldova), OMV Bulgaria OOD (Bulgaria), OMV Srbija DOO (Serbia), OMV Petrom Gas, Aviation Petroleum (România), Petrom Distribuţie Gaze, Petrom Aviation (România), Wind Power Park şi Petromed Solutions.
OMV Petrom este cea mai mare companie românească listată la Bursa de Valori Bucureşti, cu o capitalizare de 18,012 miliarde lei (4,282 miliarde euro), calculată la ultimul preţ de luni, de 0,318 lei/acţiune.
Compania este controlată de grupul OMV, care deţine 51,01% din acţiuni, în timp ce statul român are prin Ministerul Economiei 20,64% din titluri. În acţionariat se mai regăseşte Fondul Proprietatea, cu o participaţie de 20,11%, BERD cu 2,03%, iar restul titlurilor sunt listate la bursă.
Citește pe alephnews.ro: Ce înseamnă să fii președinte? Alexander Lukașenko spune că este treaba unui bărbat: „Doamne ferește să fie aleasă o femeie în Belarus”
Citește pe www.zf.ro: Încă o insolvenţă zguduie piaţa: Unul dintre cele mai cunoscute branduri româneşti a cedat şi a intrat în insolvenţă
Citește pe www.zf.ro: Black Friday-ul care sparge toate recordurile. Cum s-a ajuns aici
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
Hamas se declară „pregătiți de încetarea focului”, dar acuză Israel că nu oferă „nicio propunere serioasă”
Încă o insolvenţă zguduie piaţa: Unul dintre cele mai cunoscute branduri româneşti a cedat şi a intrat în insolvenţă
Dezastru pentru un gigant din tehnologie, care concediază mii de oameni pentru a deveni competitiv într-un domeniu unde o singură companie deţine 80% din piaţa
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
Adriana Bahmuțeanu, atac la adresa Mihaelei Botezatu și a lui Honorius: „Am fost sunată de Maximus, care în cele 3 zile nu…”
CANCAN.RO
Ce a pățit un pensionar de 92 de ani, după ce a angajat o menajeră ROMÂNCĂ mult mai tânără
GANDUL.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe