Prognoza specialiştilor privind piaţa imobiliară. Preţurilor vor exploda în 2022

În luna decembrie, preţurile la apartamentele de vânzare în Cluj-Napoca au atins 1.960 de euro/mp, o creştere de aproape 9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

În Bucureşti, preţurile s-au situat la nivelul de 1.630 de euro/mp, cu 13,2% mai mult faţă de decembrie 2020, în timp ce la Braşov, preţul mediu a atins 1.380 euro/mp, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, creşterea fiind de aproape 15%. În Timişoara, preţurile au avut o evoluţie mai lentă. În oraşul de pe Bega, preţul mediu este de 1.320 euro/ metru pătrat, cu o variaţie de sub 5% faţă de 2020.

”Pe sfârşit de an, vorbim de o uşoară stagnare în dinamica tranzacţională, ca urmare a perioadei apropiate de Sărbători, însă, începând cu luna ianuarie 2022, trendul va fi din nou unul crescător şi, potrivit analizelor noastre, preţurile pe metru pătrat vor atinge maxime istorice, a spus Cătălin Priscorniţă, CEO al companiei imobiliare Blitz. ”Cauzele creşterii preţurilor sunt inflaţia şi banii din piaţă uşor de accesat. În plus, criza materiei prime a generat scumpirea materialelor de construcţie, ceea ce a dus, în cele din urmă, la creşterea costurilor dezvoltatorilor imobiliari.”

În marile oraşe din România se acordă foarte greu autorizaţiile de construcţie şi acest lucru va influenţa dinamica cererii şi a ofertei imobiliare din viitor. ”Sunt mii de dosare depuse la primării, dar neautorizate, pe fondul birocraţiei autorităţilor şi al procesului îngreunat de actualizare a Planurilor Urbanistice Generale. Consecinţa este creşterea preţului per metru pătrat la vânzare” a explicat Cătălin Priscorniţă.

Nu doar autorizaţiile de construcţie încetinesc avântul pieţei, ci şi alţi factori economici. Marea provocare a anului 2021 din imobiliare a fost lipsa forţei de muncă. Se estimează că, în acest moment, deficitul este de peste 500.000 de muncitori în domeniu.

Odată cu pandemia, cumpărătorii şi-au schimbat preferinţele şi au migrat către suprafeţe locative mai mari. Oamenii au început să gândească distanţele în minute şi nu în kilometri şi, din nevoia de spaţiu, s-au orientat către case cu grădină, terasă sau curte, situate la periferia oraşelor.