Prognoze optimiste pentru 2021: După o scădere de doar 3,9%, analiştii estimează o creştere economică de peste 5%

Rezultatele din trimestrul al patrulea sunt şi ele nu neapărat uimitoare, dar neanticipate de nimeni, pentru că mereu ultimul trimestru din an este ceva mai slab – este un sezon al sărbătorilor, oamenii îşi iau vacanţe, iar economia încetineşte.

„Trimestrul al patrulea este mai domol. De obicei lumea se odihneşte. Vedem însă, de această dată, din raportul Statisticii, că oamenii s-au întors la lucru şi asta explică performanţa economiei în ultimele luni din an“, explică economistul Dragoş Cabat.

Comisia Naţională de Statistică a publicat marţi datele-semnal despre evoluţia economiei în 2020. Avem o cădere de 3,9% faţă de 2019. Dar, în trimestrul al patrulea, economia a crescut în termeni reali, cu 5,3% faţă de trimestrul al treilea care pe datele revizuite a crescut cu 6,1% faţă de trimestrul al doilea.

În trimestrul al patrulea din 2020, faţă de T4/2019, economia a scăzut cu doar 1,5%, ceea ce în­seamnă o recuperare semnificativă.

Nimeni nu credea, în urmă cu trei luni, când au apărut datele pentru trimestrul al treilea, că economia va fi capabilă de aşa ceva. Cei mai opti­mişti dintre eco­no­mişti credeau că economia ar putea fi în trimestrul al patrulea undeva cu 1% peste nivelul din T3. Iată că a crescut cu 5,3% şi, în ciuda dificultăţilor cu care INS strânge datele, din cauza pandemiei, şi o revizuire de un punct procentual din PIB, tot o performanţă se cheamă.

„Consumul a fost cel care a susţinut economia. Oamenii au avut încredere în economie şi au con­sumat“, comentează Adrian Codîr­laşu, vicepreşedinte CFA România. A contat puternic sprijinul guvernului, adaugă el. Chiar dacă au avut mai puţin bani, oamenii au avut încredere că nu-şi pierd locurile de muncă şi au consumat. Astfel au dat de lucru celor care lucrează, care la rându-le au consumat, iar economia s-a ţinut pe picioare.

Consumul (cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul) a crescut în 2020 cu 2,2% - modest faţă de alţi ani, dar vorbim totuşi de o creştere. Salariile au crescut, în ciuda crizei cu 8,4% şi, în termeni reali, cu 6,2%. Inflaţia a fost ţinută jos de Banca Naţională - 2,1%.

„Faptul că salariile nu au scăzut, că şomajul a rămas jos – circa 110.000 – 120.000 de noi şomeri, aceasta a fost, în opinia mea, răs­punsul eco­nomiei. Chiar cu scăderi, în faţa realităţii pe care o trăim, datele sunt bune“, co­mentează Adrian Codîrlaşu.

„Rezultatele a­nunţate de Statistică sunt peste aşteptările noastre. Ele oferă o încredere bună ca PIB-ul să crească în acest an cu peste 5% - pe noile date ar putea să crească cu 5,2%“, spune Ionuţ Dumitru, economisul-şef al Raiffeinsen Bank. De unde a venit creşterea? „Trebuie să vedem detaliile PIB-ului (care vor fi publicate în martie). Nimic din datele lunare pe care noi le analizăm nu anticipau un astfel de rezultat“, mai spune el.

„Un lucru este clar, mai adaugă Dumitru: „Dacă agricultura nu ar fi fost la pământ din cauza secetei, lucrurile ar fi stat mult mai bine. Una peste alta însă rezultatele sunt bune“, adaugă economistul.

Agricultura a căzut în T3/2020, pe volum, cu peste 20% din cauza secetei şi a avut o contribuţie negativă pe primele trei trimestre la creşterea PIB de 2,7%, la o cădere totală de 5,7%, an/an.

Economiştii sunt de acord că sprijinul guvernului, chiar dacă nu a fost la dimensiunea celui din Germania, Franţa sau UK, a fost esenţial pentru economie.

Există un revers al acestui sprijin al guvernului pentru economie. Datoria publică a crescut cu zece puncte procentuale din PIB, până la 45% din produsul intern brut. Dacă criza continuă, statul nu va mai putea acorda pe termen lung un astfel de sprijin, pentru că, dincolo de un anumit nivel, nu va mai vrea nimeni să te împrumute. Deja, în trecut, economiştii susţineau că România nu-şi permite un nivel al datoriei publice de peste 40% din PIB. Iată-ne acum la un nivel de 45% din PIB, iar proiectul legii bugetului pe 2021 sugerează o valoare a datoriei publice de 55% din PIB încă din acest an, în ciuda faptului că deficitul ar urma să coboare de la 9% din PIB la 7% din PIB. Deja România a plătit anul trecut dobânzi la datorie de 14,5 mld. lei (3 mld. euro), cu 20% peste nivelul anului anterior. Adică cât costul autostrăzii Comarnic – Braşov.

Însă suntem într-o situaţie de criză nemaiînâlnită, aşa că şi măsurile sunt nemaiîntâlnite. Economiştii sunt optimişti însă, premierul Florin Cîţu, de asemenea. El crede că revenirea economiei „în V“ este o certitudine şi vorbeşte de o performanţă fantastică şi de cea mai rapidă revenire a economiei din istorie.