Program de guvernare: Finalizarea mai devreme a grupurilor 3 şi 4 de la Cernavodă

Potrivit celor mai recente date disponibile, reactoarele nucleare ale centralei de la Cernavodă urmau să fie puse în funcţiune în 2014-2015, iar construcţia lor era estimată să înceapă în 2010-2011.

Intenţia de construcţie a celei de-a doua centrale nucleare a fost anunţată anul trecut de premierul Călin Popescu Tăriceanu, la inaugurarea oficială a reactorului 2 al unităţii de la Cernavodă. Tăriceanu spunea la acea dată că noua centrală ar putea fi construită la orizontul anului 2020.

La jumătatea lunii octombrie, preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, a arătat că găsirea locaţiei viitoarei centrale nucleare este estimată pentru 2009, iar proiectul ar putea fi derulat printr-o investiţie integral privată, decizie care însă va aparţine viitorului Guvern.

Construirea unei hidrocentrale în parteneriat cu Bulgaria, la Turnu Măgurele-Nicopole, era prevăzută şi în strategia naţională în domeniul energetic a actualului Guvern. În septembrie 2007, Tăriceanu a discutat, la Sofia, cu premierul bulgar despre construcţia unei hidrocentrale în zona Turnu Măgurele-Nicopole, reprezentanţii celor două Guverne anunţând atunci că intenţionează să iniţieze în comun un astfel de program comun, cu finanţare prin fonduri europene, alocaţii bugetare asigurate de cele două ţări sau investiţii private.

Printre principalele direcţii de acţiune prezentate în documentul comun al celor două partide se mai regăsesc creşterea securităţii energetice, reorganizarea, retehnologizarea şi eficientizarea societăţilor comerciale din sectorul energetic de stat, promovarea proiectelor de investiţii în domeniul energiei regenerabile sau reducerea intensităţii energetice a economiei, prin măsuri stimulatorii pentru reorientarea spre activităţi economice cu consumuri scăzute şi cu valoare adăugată ridicată.

Alte direcţii de acţiune vizează optimizarea capacităţilor de producţie existente, protejarea consumatorilor vulnerabili printr-o legislaţie adecvată, finalizarea proiectelor hidro aflate în diverse faze de execuţie din surse financiare proprii, precum şi în parteneriat public-privat sau promovarea cogenerării de înaltă eficienţă şi eficientizarea sistemelor de termoficare existente.

Programul mai propune creşterea rolului autorităţilor locale în soluţionarea "noilor provocări" ale domeniului energetic, prin creşterea calităţii serviciilor energetice în domeniile iluminatului public, transport în comun, alimentare cu energie termică şi aer condiţionat, precum şi în promovarea surselor regenerabile de energie, alături de intensificarea electrificării localităţilor izolate, case şi cătune.

Printre obiectivele de guvernare în domeniul energiei, documentul prevede reformularea urgentă a strategiei energetice a României în toate componentele ei: purtători de energie, generare, transport, distribuţie, economisire şi eficienţă energetică, protecţia mediului, dar şi coordonarea unitară a sectorului energetic în cadrul unei structuri coerente la nivelul executivului.

Alte obiective sunt eliminarea discordanţelor din legislaţia primară şi secundară în acest sector, dezvoltarea unei pieţe interne de energie, transparentă, nediscriminatorie şi competitivă, precum şi organizarea transparentă şi eficientă a pieţelor de gaze, carburanţi, cărbune şi combustibil nuclear.

Totodată, programul susţine asumarea obiectivelor europene în domeniul energiei, de creştere a eficienţei energetice cu 20%, de atingere a cotei de 20% a surselor de energie regenerabile în consumul total de energie şi de reducere cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră - la nivelul anului 2020, precum şi siguranţa în aprovizionare cu resurse energetice drept o obligaţie a guvernului.

În plus, documentul evidenţiază drept obiectiv păstrarea resurselor primare de energie în patrimoniul statului, exploatarea lor eficientă şi valorificarea în condiţii de piaţă.

Pentru pregătirea pentru situaţiile de criză energetică, autorităţile propun, printre altele, elaborarea unui plan pe termen lung în vederea importului de materii prime energetice, inclusiv de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea infrastructurii şi asigurarea stocurilor strategice interne, a interconexiunilor şi cooperării cu sistemele energetice regionale.

Documentul susţine şi valorificarea potenţialului surselor de energie regenerabilă prin dezvoltarea cu precădere a proiectelor bazate pe biocombustibil, inclusiv deşeuri urbane, energie solară, eoliană şi stimularea producţiei acestui tip de energie. Tot în acest domeniu, actul prevede reabilitarea termică a clădirilor, introducerea graduală a certificatelor energetice şi a conceptului de "casă pasivă" (independenţă energetică), precum şi a conceptului "clădire zero energie".

Programul de guvernare vizează şi reorganizarea autorităţilor de reglementare în domeniul energiei, "astfel încât să răspundă actualei etape de dezvoltare a pieţei", precum şi adoptarea unor metodologii de calcul a preţurilor şi tarifelor "care să permită reflectarea reală a influenţei serviciilor în structura costurilor în deplin respect faţă de consumator şi faţă de principiile transparenţei".

Măsurile pentru eficientizarea sistemului energetic sunt, potrivit sursei citate, modernizarea capacităţilor de producţie, transport şi distribuţie existente, în funcţie de viabilitatea lor economică, finalizarea  investiţiilor începute, precum şi construcţia unor capacităţi noi de producţie, transport şi distribuţie, elaborarea şi implementarea operativă a programului de post-privatizare, modificarea legislaţiei în sensul obligării producătorilor de a oferi exclusiv prin intermediul pieţei libere întreaga cantitate de energie produsă şi creşterea capacităţii de interconectare cu sistemele energetice regionale la 20% din puterea instalată.

Obiectivul de guvernare în domeniul resurselor minerale prevede satisfacerea necesarului de produse miniere, la  preţuri competitive, în condiţii de siguranţă şi respectarea principiilor de dezvoltare durabilă.

Printre direcţiile de acţiune în acest sector se numără valorificarea produselor miniere în condiţiile pieţei libere concurenţiale între furnizorii interni sau externi, reconsiderarea perimetrelor de exploatare, în vederea concentrării extracţiei pe zonele cele mai productive şi realizarea producţiei miniere la costuri competitive.

Totodată, programul susţine modernizarea, reabilitarea şi retehnologizarea minelor viabile, astfel încât să faciliteze transferul licenţelor de exploatare către operatori privaţi, promovarea parteneriatului public-privat pentru asigurarea surselor de finanţare necesare, precum şi perfecţionarea şi completarea cadrului instituţional şi de reglementări.

Alte direcţii de acţiune sunt creşterea gradului de securitate a muncii la exploatarea subterană a huilei, ameliorarea stării de sănătate a personalului angajat în activităţile de exploatare minieră în general şi crearea unui sistem naţional integrat de monitorizare a impactului de mediu produs de activităţile industriale miniere, ca instrument eficient de prevenire, planificare şi răspuns în situaţiile de urgenţă.

Citeşte şi:

Programul de guvernare pentru perioada 2009-2012

Program de guvernare: 6% din PIB pentru educaţie

Program de guvernare: Restructurarea instituţiei care conduce turismul şi reducerea numărului de taxe

Program de guvernare: TVA redusă la 5% pentru alimentele de bază