Proiect: Bugetul pentru 2020 prevede un deficit de 3,6% din PIB şi se bazează pe o menţinere a creşterii economice de 4%

Ministerul Finanţelor a pus în dezbatere publică un proiect de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2020, conform căruia, pentru anul 2020, soldul bugetar este estimat la -3,60% din PIB, iar cheltuielile de personal la 9,7% din PIB., în timp ce pentru anul 2021, soldul bugetar va fi de -3,34% din PIB, iar cheltuielile de personal de 9,4% din PIB.

Mediul extern, în special pentru zona Euro, vizează pentru anul 2020 o dinamică economică similară celei din 2019, ceea ce reprezintă un stimul moderat pentru exporturile româneşti. Evoluţia nefavorabilă a industriei din anul 2019 a afectat sectoarele integrate în lanţurile europene de producţie şi se înregistrează nu doar o scădere a producţiei, cât şi a numărului de angajaţi în industrie inclusiv în Romania unde, însă, această evoluţie a fost mai mult decât compensată de creşterile din servicii şi construcţii. Toate aceste elemente confirmă necesitatea menţinerii echilibrelor economice interne în limite adecvate, dar şi a diminuării incertitudinii asociate politicilor implementate, arată expunerea de motive.

Măsurile care stau la baza construcţiei bugetare pe anul 2020 şi perspectiva 2021-2022, precum şi evoluţia descendentă a deficitului bugetar pe termen mediu indică tendinţa clară de eliminare graduală a politicii fiscale pro-ciclice, anul 2020 fiind primul pas pentru revenirea la ţinta de deficit bugetar sub 3% din PIB prevăzut în Tratatul de la Maastricht.

Pentru anul 2020, plafonul propus pentru datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, este de 45%, luând în considerare eventualele evoluţii sub aşteptări atât ale indicatorilor macroeconomici, cât şi ale pieţelor financiare. Acest plafon este obligatoriu pentru anul 2020.

În anul 2020, plafonul privind finanţările rambursabile, care pot fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 1.200 milioane lei, iar plafonul privind tragerile din finanţările rambursabile contractate, sau care urmează a fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 1.300.milioane lei fiecare. Valoarea aferentă finanţărilor rambursabile, care poate fi autorizată pentru o unitate/subdiviziune administrativ-teritorială, este de maximum 100 milioane lei anual.

Plafonul privind emiterea de garanţii de către Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice şi de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, pentru anul 2020, este de 8.000 milioane lei.

Bugetul pe anul 2020 a fost construit pe o ţintă de deficit bugetar cash estimată la 3,60 % din PIB şi deficit ESA estimat la 3,58 % din PIB.

Proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2020, a fost elaborat pe baza obiectivelor, măsurilor şi ţintelor prevăzute în Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2020-2022.

Materializarea riscurilor privind încetinirea creşterii economice va avea o influenţă nefavorabilă asupra dinamicii încasărilor bugetare în anul 2020. Deşi unele măsuri privind îmbunătăţirea colectării pe partea de venituri bugetare pot aduce la buget resurse semnificative chiar şi pe termen scurt, fundamentarea acestor sume va fi evaluată cu multă prudenţă de analişti/pieţe financiare în condiţiile în care o îmbunătăţire convingătoare a colectării nu poate fi argumentată pe baza datelor din anii precedenţi.

Construcţia bugetară pentru anul 2020 şi perspectiva 2021-2022 a avut la bază măsurile de relaxare fiscală începute în perioada 2015-2017 în scopul stimulării creşterii economice (noul Cod fiscal şi majorările salariale şi ale unor drepturi de natura asistenţei sociale) şi continuate prin actele normative adoptate în anul 2018, dar şi măsurile fiscal-bugetare luate pe parcursul anului 2019, care vor influenţa cadrul macroeconomic şi indicatorii bugetari pe orizontul 2020-2022.

De asemenea proiecţia bugetară pentru anul 2020 şi perspectiva 2021-2022 are la bază obiectivele şi măsurile prevăzute în Programul de Guvernare aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr.22/2019, precum şi prognoza de toamnă a indicatorilor macroeconomici elaborate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză

La estimarea veniturilor şi cheltuielilor bugetare pentru perioada 2020-2022 s-au avut în vedere următoarele măsuri: actualizarea nivelului accizei specifice pentru ţigarete, respective creşterea acesteia de la 366,147 lei/1.000 ţigarete la 386,377 lei/1.000 ţigarete, având în vedere că potrivit Codului fiscal, acciza specifică pentru ţigarete se determină pe baza preţului mediu ponderat de vânzare cu amănuntul, a procentului legal aferent accizei ad valorem şi al accizei totale; creşterea nivelului accizei totale pentru ţigarete de la 483,74 lei/1.000 ţigarete la 503.97 lei/1.000 ţigarete, începând cu 1 ianuarie 2020, astfel încât să fie respectate prevederile art. 10 alin. (2) din Directiva 2011/64/UE privind structura şi ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat, respectiv acciza globală pe ţigarete să reprezinte cel puţin 60% din preţul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum; eliminarea mecanismului plăţii defalcate a TVA în vederea compatibilizării cu acquis-ul comunitar în domeniu; executarea silită a sumelor existente în contul de TVA se va aplica în mod corespunzător de către instituţiile de credit, în limita sumei totale a obligaţiilor bugetare, astfel cum aceasta este individualizată în adresa de înfiinţare a popririi; începând cu 1 ianuarie 2020, indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică şi funcţiile asimilate acestora, prevăzute în anexa IX la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, se menţin la nivelul aferent lunii decembrie 2019; valoarea indemnizaţiei de hrană se menţine la nivelul din anul 2019; începând cu luna ianuarie 2020, cuantumul lunar al indemnizaţiei de merit se menţine la nivelul de 6.240 lei; interzicerea cumulul pensiei cu salariul în instituţii publice, pentru pensionarii care beneficiază de drepturi de pensie plătite din fonduri publice; asigurarea a 2% din PIB pentru apărare.

Scenariul macroeconomic pentru perioada 2020-2022 şi indicatorii bugetari prevăzuţi în proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2020 şi în Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2021-2022 au fost estimaţi pe baza legislaţiei în vigoare.

În Strategia fiscal – bugetară pentru perioada 2020-2022 conţine cadrul fiscal-bugetar, respectiv indicatorii bugetari prevăzuţi la art.29 alin.(1) lit. a)-i) pentru doi ani bugetari anteriori respectiv 2018 şi 2019, pentru anul 2020 şi anii 2021 -2022.