Proiect Strategia Energetică: Este necesară exploatarea gazelor din Marea Neagră. Nivelurile României, posibil excedent

„Pentru a evita creşterea semnificativă a dependenţei de importuri, chiar dacă acestea vor fi disponibile din surse şi prin rute alternative, este necesară dezvoltarea zăcămintelor offshore descoperite în ultimii ani în Marea Neagră. Aceasta este o condiţie sine-qua-non pentru a putea miza pe gazul natural în mixul energiei electrice”, se menţionează în proiectul privind „Strategia energetică a României pentru perioada 2018-2030, cu perspectiva anului 2050”, care a fost publicat joi de Ministerul Energiei, spre dezbatere publică.

Anul trecut, consumul total de gaze naturale a fost de 129,7 TWh, din care producţia internă a acoperit 89,4%, iar importul 10,6%, potrivit documentului citat. Structura acestui consum a arătat astfel: consumul casnic – circa 33,4 TWh (25,73%), producătorii de energie electrică şi termică – circa 35,4 TWh (27,27%), industria chimică – circa 12,9 TWh (9,93%) şi sectorul comercial – circa 8,5 TWh (6,59%). „Producţia de gaze naturale s-a stabilizat în ultimii ani, ca urmare a investiţiilor în prelungirea duratei de viaţă a zăcămintelor existente şi a dezvoltării unora noi”, se mai susţine în proiectul citat.

Resursele de gaze naturale ale României sunt la un nivel de 726,8 miliarde de metri cubi, iar perioada de asigurare a acestora este de 69,2 ani, în condiţiile în care producţia anuală se ridică la 10,5 miliarde de metri cubi, potrivit datelor prezentate în documentul citat. În plus, rezervele de gaze naturale sunt la nivelul de 153 de miliarde de metri cubi, fiind disponibile pentru o perioadă de 14,6 ani.

„Resursele suplimentare de gaze naturale din zăcămintele onshore şi offshore sunt prevăzute în mixul energetic al României în toate scenariile, cu excepţia celui improbabil de menţinere îndelungată a preţurilor joase, care nu justifică o continuare a investiţiei. Exploatarea resurselor de hidrocarburi din Marea Neagră va avea o contribuţie majoră la asigurarea securităţii energetice a României. Nivelurile cantitative cumulate din producţia convenţională onshore şi offshore pot avea potenţialul de a fi excedentare faţă de nivelul estimat în prezent al cererii de pe piaţa internă, relativ liniar. România îşi propune creşterea consumului de gaze naturale în industria internă şi exportul unor produse finite care utilizează ca materie primă şi gazele naturale”, se subliniază în proiectul de „Strategie energetică a României pentru perioada 2018-2030, cu perspectiva anului 2050”.

Gazele naturale au o pondere de aproximativ 30% din consumul intern de energie primară, potrivit documentului citat. „Cota lor importantă se explică prin disponibilitatea relativ ridicată a resurselor autohtone, prin impactul redus asupra mediului înconjurător şi prin capacitatea de a echilibra energia electrică produsă din SRE intermitente (surse regenerabile de energie - n.red.). Infrastructura existentă de extracţie, transport, înmagazinare subterană şi distribuţie este extinsă pe întreg teritoriul ţării”, se mai scrie în proiectul de strategie energetică.

Mai exact, gazele naturale au reprezentat, anul trecut, 27% din mixul de resurse de energie primară, respectiv 9,28 milioane tep (8,337 producţie internă şi 0,94 import), potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS). În total, principalele resurse de energie primară au fost, anul trecut, de 34,29 de milioane de tep, conform INS, din care 21,3 milioane tep din producţie internă şi 12,98 milioane tep din import.

Pe lângă gaze naturale, aceste resurse au cuprins: ţiţei de 11,17 milioane tep (3,42 producţie internă şi 7,75 import) – 32,6% din mix; cărbune de 5,16 milioane tep (4,65 producţie internă şi 0,51 import) – 15% din mix; energie hidroelectrică, energie nuclearo-electrică, solară şi energie electrică din import de 5,2 milioane tep (4,89 producţie internă şi 0,31 import) – 15,2% din mix; produse petroliere din import de 2,98 milioane tep – 8,7% din mix.

„Consumul final de gaz natural rămâne constant între 2030 şi 2050, la nivelul de 68 TWh. Nivelul maxim al cererii este estimat în jurul nivelului de 73 TWh, iar nivelul minim, de la 63 TWh în 2030, la 47 TWh în 2050. (...) În ceea ce priveşte ponderea energiei electrice în consumul final de energie, modelarea indică o tendinţă clară şi solidă de creştere, de la 19% în 2030 la 25% în 2050. Ponderea gazelor naturale în consumul final de energie pe termen lung prezintă o cotă aproape constantă, la un nivel de circa 25%”, se mai apreciază în documentul citat.

Rolul relativ al gazelor naturale şi al cărbunelui în mixul energiei electrice după 2025 va depinde de preţul certificatelor de emisii ETS (Emission Trading System, sistemul de tranzacţionare a emisiilor de gaze cu efect de seră în Uniunea Europeană), conform proiectului de lege. „Proiecţiile curente arată o creştere susţinută a costului emisiilor până la 40 euro/tonă CO2 echivalent în 2030, pentru a facilita atingerea ţintelor de decarbonare. La acest preţ ETS, gazele naturale sunt competitive în mix faţă de lignit la un nivel al preţului de 19 euro/MWh. Dacă preţul ETS rămâne mai scăzut decât se estimează în prezent, există posibilitatea menţinerii prelungite a cărbunelui în mixul energiei electrice, întrucât este improbabilă păstrarea preţului gazelor naturale pe termen lung sub 15 euro/MWh. Fără dublarea producţiei de energie nucleară, mixul energiei electrice va include cantităţi mai mari de gaze naturale şi de cărbune”, se explică în Strategia energetică.

În prezent, în România, se exploatează circa 400 de zăcăminte de ţiţei şi gaze naturale. Astfel, OMV Petrom operează mai mult de 200 de zăcăminte comerciale de ţiţei şi gaze naturale în România, iar, în Marea Neagră, OMV Petrom operează pe şapte platforme fixe. În plus, Romgaz îşi desfăşoară activitatea, ca unic titular de acord petrolier, pe opt perimetre de explorare, dezvoltare, exploatare. Pentru alte 39 de zăcăminte au fost încheiate acorduri petroliere de dezvoltare-exploatare şi exploatare petrolieră, având ca titulari diverse companii. Majoritatea acestor zăcăminte sunt mature, având o durată de exploatare de peste 25-30 ani.

„Pe termen scurt şi mediu, rezervele sigure de ţiţei şi gaze naturale se pot majora prin implementarea de noi tehnologii care să conducă la creşterea gradului de recuperare în zăcăminte şi prin implementarea proiectelor pentru explorarea de adâncime şi a zonelor offshore din platforma continentală a Mării Negre”, se detaliază în strategia citată.

În schimb, producţia de gaz natural va scădea, după ce atinge un nou vârf de 132 TWh în 2025, ca urmare a producţiei din Marea Neagră, la 96 TWh în 2030 şi la 65 TWh în 2050, conform proiectului de act normativ. De altfel, producţia totală de energie primară va prezenta o uşoară scădere, de la 304 TWh (echivalentul a 26,2 mil tep) în 2030 la 287 TWh în 2050.

„Piaţa de gaze naturale este avantajată de poziţia favorabilă a României faţă de capacităţile de transport în regiune şi de posibilitatea de interconectare a SNT (sistem naţional de transport – n.red.) cu sistemele de transport central europene şi cu resursele de gaze din Bazinul Caspic, din estul Mării Mediterane şi din Orientul Mijlociu, prin Coridorul Sudic”, se subliniază în Strategia citată.

Sistemul de distribuţie a gazelor naturale este format din circa 43.000 de kilometri de conducte, dintre care 39.000 de kilometri sunt operaţi de cei doi mari distribuitori, Delgaz Grid (20.000 de kilometri) şi Distrigaz Sud Reţele (19.000 kilometri). Acest sistem alimentează aproximativ 3,5 milioane de consumatori. Pe piaţa gazelor naturale din România, mai activează alţi 35 de operatori locali ai sistemelor de distribuţie, care operează aproximativ 4.000 de kilometri de reţea.

„Interconectările în construcţie ale Europei Centrale şi de Est contribuie la dezvoltarea pieţelor de energie şi a unor mecanisme regionale de securitate energetică care vor funcţiona după regulile comune ale UE. Cooperarea regională este o soluţie eficientă la crizele aprovizionării cu energie. În prezent, România are o capacitate de interconexiune de 7%, iar pentru anul 2020 se estimează o creştere la peste 9%, fiind mai aproape de obiectivul de 10%. În ce priveşte atingerea obiectivului de interconectare de 15% pentru anul 2030, se intenţionează ca acest obiectiv să fie îndeplinit în principal prin implementarea PCI-urilor („Proiecte de Interes Comun”, propuse spre finanţare prin programul Connecting Europe Facility – n.red.) şi respectiv prin realizarea celorlalte proiecte de dezvoltare a reţelei electrice de transport incluse în Planul de Dezvoltare a RET perioada 2018 – 2027”, se apreciază în documentul citat.

Mai exact, se susţine că trebuie dezvoltate mecanisme de coordonare a planificării şi finanţării proiectelor regionale de infrastructură energetică. În plus, România trebuie să aibă o prezenţă activă în diplomaţia energetică intra-comunitară, în coordonare cu ţările Europei Centrale si de Est, cu structură a sistemelor energetice asemănătoare. În afară de interconectările cu Ungaria, Bulgaria şi Serbia, România trebuie să dezvolte interconectări şi cu ţările vecine din afara UE (Republica Moldova, Ucraina).

De asemenea, România dispune de o capacitate netă instalată pe bază de gaz natural de circa 3.650 MW, din care 1.750 cu cogenerare de energie termică şi electrică. În plus, 450 MW se află în rezervă, iar alţi 1.150 MW se apropie de sfârşitul duratei normate de viaţă, urmând a fi retraşi din uz până în anul 2023. O capacitate nouă de 400 MW este în curs de realizare la Iernut.

„În locul capacităţilor vechi care vor fi retrase în rezervă sau dezafectate în viitorul apropiat, sunt necesare investiţii în noi capacităţi, o parte fiind destinate funcţionării în cogenerare în localităţile cu SACET funcţional: Bucureşti, Constanţa, Galaţi şi altele. Este cuprinsă aici şi înlocuirea capacităţilor de la Iernut. Costul investiţiei este relativ redus, sub 1.000 euro/kW putere instalată, astfel încât se poate asigura finanţarea chiar în condiţii de cost ridicat al capitalului, iar turbinele sunt eficiente şi flexibile, cu costuri de mentenanţă relativ reduse”, se mai scrie în Strategia energetică a României.

Pentru asigurarea siguranţei în aprovizionare, gazele naturale sunt înmagazinate, ceea ce facilitează echilibrarea balanţei consum - producţie internă - import a acestora, „prin acoperirea vârfurilor de consum cauzate în principal de variaţiile de temperatură, precum şi menţinerea caracteristicilor de funcţionare optimă a sistemului naţional de transport gaze naturale în sezonul rece”, se precizează în documentul citat. În plus, se evită întreruperea când apar presiuni, debite diferite, opriri de surse, accidente etc. Capacitatea totală de înmagazinare a României este, în prezent, de aproximativ 4,5 miliarde metri cubi pe ciclu, din care capacitatea utilă este de 3,1 miliarde metri cubi pe ciclu (exclusiv în zăcăminte depletate). Mai exact, sunt operate şapte depozite de înmagazinare, din care şase de către Romgaz, având capacitatea utilă de 2,8 miliarde metri cubi, iar unul, cu o capacitate totală de 0,3 miliarde metri cubi, este operat de Engie.

„Datorită schimbărilor apărute pe piaţa europeană a gazelor naturale, a liberalizării pieţei gazelor naturale, înmagazinarea subterană a gazelor naturale va dobândi noi valenţe. În noul context, depozitele de înmagazinare vor putea fi utilizate inclusiv pentru optimizarea preţului gazelor naturale. Comisia Europeană a adoptat, în luna noiembrie 2017 cea de-a treia listă de proiecte-cheie de infrastructură energetică, care vor contribui la realizarea obiectivelor energetice şi climatice ale Europei şi care constituie elemente esenţiale ale uniunii energetice a UE”, se subliniază în Strategia citată.

„Strategia Energetică a României 2018-2030, cu perspectiva anului 2050” este un document programatic care defineşte viziunea şi stabileşte obiectivele fundamentale ale procesului de dezvoltare a sectorului energetic. De asemenea, documentul indică reperele naţionale, europene şi globale care influenţează şi determină politicile şi deciziile din domeniul energetic.

În cursul lunii septembrie, preşedintele PSD şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a declarat că nu va fi schimbat fondul legii offshore, respectiv taxele care trebuie plătite statului român şi cota de 50% din gazele extrase din Marea Neagră, „chiar dacă Iohannis îşi doreşte altceva”.

„Legea offshore. Dacă o modificăm, nu avem ce să modificăm prin ordonanţă, pentru că ea nu a fost promulgată. Nefiind promulgate, nu avem ce să modificăm. Da, eu am spus, reglăm anexele printr-o ordonanţă de urgenţă. Dar ce vreau să spun, chiar dacă Iohannis îşi doreşte altceva, fondul legii nu se va schimba. Adică taxele pe care trebuie să le plătească statului român şi cota de 50% din gazele extrase din Marea Neagră, astea nu se vor schimba. Ca să nu existe niciun fel de dubiu şi niciun fel de speranţă”, a declarat Liviu Dragnea, la Antena 3.

La începutul lunii august, preşedintele Klaus Iohannis a retrimis, Parlamentului, spre reexaminare, legea care reglementează măsurile de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră. Şeful statului a susţinut că un astfel subiect este unul de interes maxim pentru România, iar o asemenea lege trebuie să asigure un echilibru şi o echitate în ceea ce priveşte beneficiile atât pentru statul român, cât şi pentru investitori. Iohannis a criticat lipsa de predictibilitate şi stabilitate a Legii offshore, în forma trimisă spre promulgare.

În forma trimisă spre promulgare, articolul 19 (7) arată astfel: „Sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore ca redevenţe şi impozit asupra veniturilor suplimentare se fac venit la Fondul special de finanţare a contractelor de parteneriat public – privat în conformitate cu prevederile art. 13 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 39/2018 privind parteneriatul public privat”.

Citeşte şi: Comcast a învins Fox în licitaţia pentru preluarea Sky, cu o ofertă de 40 de miliarde de dolari

Citeşte şi: Ce impact au avut în România serviciile de CAR SHARING, de succes în occident. Ce spun cei care folosesc deja Uber, BlaBlaCar, Taxify sau Black Cab

Citeşte şi: WSJ: Imperialismul riscă să fie periculos pentru China