Proiectul canalului Dunăre-Bucureşti, preluat de Ministerul Transporturilor

"Semnarea protocolului de preluare a acestui proiect este încă un pas important spre finalizarea lucrărilor. În decembrie vom elabora tema pentru studiul de fezabilitate, în ianuarie 2009 vom începe procedurile de achiziţie pentru acesta, iar din acest moment şi până în iunie 2010 va fi elaborat studiul. În iunie 2010 vom începe procedurile de achiziţie pentru «design&build», iar din luna iulie a aceluiaşi an şi până la jumătatea anului 2014 se vor efectua lucrările propriu-zise", a declarat luni, într-o conferinţă de presă, secretarul de stat din Ministerul Transporturilor Antonel Tănase.

El a adăugat că începerea lucrărilor va permite crearea a aproximativ 10.000 de locuri de muncă, din anul 2010.

Proiectul se va desfăşura prin concesiune de lucrări şi va fi finanţat inclusiv cu fonduri structurale.

"După finalizarea canalului, Capitala va deveni port la două mări, Marea Neagră şi Marea Nordului. De asemenea, municipiul Bucureşti va deveni a cincea capitală cu acces la Dunăre după Viena, Bratislava, Budapesta şi Belgrad", a declarat directorul general al Administraţiei Canalelor Navigabile, Ovidiu Cupşa.

El a adăugat că investiţia reprezintă o oportunitate importantă de dezvoltare economică a zonei de sud a României.

"La ritmul în care se construiesc la noi autostrăzi, mi se pare mai eficient să investim în acest canal pentru a beneficia de cei 1.000 de kilometri de autostradă albastră care este fluviul Dunărea", a adăugat Cupşa.

Oficialul Adminstraţiei Canalelor Navigabile a precizat că proiectul este introdus în master-planul Ministerului Transporturilor şi că este o investiţie negociată îndelung cu Uniunea Europeană.

Prin finalizarea canalului, Capitala ar urma să fie conectată la coridorul VII paneuropean de transport. Calea navigabilă de transport ar trebui să poată asigura un tranzit de 20 milioane tone pe an pe sectorul Budeşti-Olteniţa, din care 16 milioane tone pe an pe sectorul Budeşti-Portul Bucureşti-1 Decembrie şi patru milioane tone pe an pe sectorul Budeşti-Portul Bucureşti-Glina.

De asemenea, ar trebui scoase de sub efectul inundaţiilor 30.000 de hectare de terenuri agricole şi 11 localităţi (circa 6.200 de gospodării individuale) şi să se asigure apa necesară pentru irigarea a 150 de hectare de teren arabil, conform autorităţilor.

Totodată, microhidrocentralele de pe canal ar trebui să producă circa 58 Gwh/an, la care se adaugă 15 Gwh/an produsă în nodurile hidrotehnice în Tînganu şi Cucuieţi.