Propunerile de măsuri anticriză sunt prea vagi şi prea puţin fundamentate, afirmă analiştii

"Formularea măsurilor este prea vagă pentru a permite o evaluare a acestora, însă, la prima vedere, este probabil să aibă un impact relativ redus în economie pe termen mediu, fiindcă, în general, nu sunt orientate către problemele structurale ale economiei româneşti. De exemplu, nu putem evita la nesfârşit restructurarea aparatului bugetar prin reducere de personal şi/sau reducerea salariilor", a declarat Nicolaie Chidesciuc, senior economist ING Bank România.

La rândul său, economistul şef al BCR, Lucian Anghel, susţine că este nevoie de o detaliere care să arate submăsurile specifice, în ce interval de timp vor fi implementate, ce efort bugetar implică şi ce beneficii aduc, precum şi responsabilii pentru implementarea fiecăreia în parte.

"În al doilea rând, orice plan anticriză este extrem de important de implementat foarte repede. Trebuie să vedem exemplul Germaniei, care, după anunţul planului anticriză, a trecut de a doua zi la implementare", a adăugat Anghel.

Economistul ING a punctat că problema principală a actualului Executiv este, având în vedere deficitul bugetar foarte mare de la sfârşitul anului 2008, lipsa spaţiului de manevră privind noi măsuri de stimulare fiscală, care ar însemna cheltuieli şi mai mari şi, implicit, un deficit bugetar mai adânc.

"În acest moment este nevoie de recâştigarea încrederii investitorilor străini în economia românească şi asta înseamnă, printre altele, măsuri credibile de reducere a deficitului bugetar sub 3% din PIB până la finalul lui 2011. Cheltuielile ar trebui să se orienteze către investiţii, nu către noi măsuri sociale. Câştigurile ar fi mult mai mari decât orice măsuri de stimulare a economiei cu efect pozitiv pe termen scurt, însa unul negativ pe termen mediu", mai spune Chidesciuc.

El a criticat şi modul în care s-a abordat problema lichidităţii monetare în sectorul bancar, arătând că propunerile de creştere a ponderii împrumutului public intern pe termen scurt şi foarte scurt în totalul împrumutului public intern şi predominanţa împrumutului public extern bazat pe eurobonduri în totalul împrumutului public sunt măsuri contrare şi chiar divergente.

"Referitor la lichiditatea din sectorul bancar cred că există deja o instituţie care se ocupă de acest lucru, adică BNR, şi o face destul de bine în prezent", a conchis economistul ING.

Anghel apreciază propunerile privind investiţiile în agricultură, respectiv mediu şi irigaţii, dar se teme că la următoarea rectificare bugetară Ministerul Agriculturii va fi din nou printre instituţiile cu cele mai mari reduceri de sume alocate.

"Interesantă este şi propunerea privind creditul fiscal pentru renovarea şi modernizarea locuinţelor şi clădirilor, care, aplicată corect, ar putea stimula piaţa construcţiilor, a materialelor de construcţii. Rămâne de văzut cum şi când se va aplica", a mai spus economistul şef al BCR.

El a atras atenţia că este foarte important ca tot acest plan de criză să nu se abată de la acordul cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană.

"Orice am implementa nu trebuie să contravină înţelegerilor, pentru că ar face mai mult rău decât bine", a spus Anghel.

El este de acord că banii de la buget ar trebui direcţionaţi cu precădere către investiţii, însă doar prin redimensionarea celorlalte cheltuieli publice pentru a nu adânci deficitele.

PSD şi PDL au convenit luni asupra unui pachet de 32 de măsuri anticriză.

Din cele 32 de măsuri convenite, 15 privesc stimularea economică, 9 se referă la creşterea veniturilor bugetare, 6 au în vedere raţionalizarea cheltuielilor bugetare şi două vizează creşterea lichidităţii monetare în sectorul bancar.