Provocarea pentru viitorul economiei este legată de ajustări, dar rămâne riscul politic

Mai mulţi analişti economici şi reprezentanţi ai băncii centrale au participat la conferinţa anuală a Asociaţiei Analiştilor Financiari-Bancari din România (AAFBR), organizată, joi, la BNR.

Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, le-a cerut participanţilor opinia privind mai multe subiecte, printre care provocările României şi riscurile care ar ameninţa revenirea creşterii economice.

Economistul-şef al ING Bank România, Nicolaie Chidesciuc, a arătat că principala provocare este legată de procesul de ajustare fiscală.

"Dacă vrem să sperăm la creştere economică sănătoasă, nu putem să o facem decât dacă ne rezolvăm problemele. Acest proces de ajustare fiscală trebueie să se facă pe cheltuieli, dar nu trebuie să fie ignorată partea investiţională. Avem nevoie de investiţii acum ca să putem spera la o creştere în viitor", a spus Chidesciuc.

Analiştii au căzut de acord asupra importanţei creşterii atractivităţii României ca destinaţie pentru investiţiile străine directe.

"Economisirea noastră internă este prea mică pentru a dezvolta ţara şi să convergem în mod real. Trebuie să fii atractiv. Trebuie să ne iasă din cap ideea că trebuie să avem cele mai mici salarii, cea mai mică fiscalitate. Trebuie să punem accent pe chestiuni care ţin de calitate", a spus economistul-şef al Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru.

El a recunoscut, însă, că astfel de măsuri nu sunt simple şi, mai ales, uşor de acceptat de către mediul politic, întrucât nu oferă rezultate imediate, ci mai degrabă pe termen mediu sau lung.

La rândul său, economistul-şef al BCR, Lucian Anghel, nu crede că investiţiile străine directe vor ajuta foarte mult economia anul viitor, în special din cauza imaginii mai puţin bune pe care o are România pe plan internaţional.

"Din păcate în 2011 nu cred ca ne vom inunda cu investiţii străine masive, datorită faptului că datele statistice nu arată foarte bine. Sunt puţine ţări care în 2010 au scădere economică. E o problema şi de imagine", a spus Anghel.

El este de părere că România ar trebui să fie mult mai activă în a prezenta investitorilor străini proiectele pe care vrea să le lanseze şi consideră că finalizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă ar putea fi un avantaj.

Legat de riscurile pentru viitor, Dumitru consideră că cel mai important este acela ca mediul politic să nu continue reformele deja începute.

"Cred că suntem cu toţii de acord că cel mai mare risc este unul care ţine de politic, de angajamentul forţelor politice de a merge înainte cu reformele, să reapară mugurii creşterii economice şi să vedem un apetit pentru reforme în scădere", a mai spus Dumitru.

Şi Croitoru a apreciat că riscurile politice rămân destul de ridicate în viitor, mai ales în perspective în care vor fi alegeri în 2012, 2013 şi 2014.

"Rămân ridicate pentru că, în primul rând, avem o dependenţă foarte mare de ajutoare (sociale -n.r.). Fără o reformă profundă a acestor ajutoare, riscurile acestea rămân mari", a explicat Croitoru.

Anghel crede că România are nevoie de o o mai bună capacitate administrativă, de o prioritizare a proiectelor şi de termene care să fie respectate.

"După ce implementăm aceste măsuri, avem mare nevoie de un ghidaj economic extern. O altă problemă este că vom avea cinci alegeri în următorii 10 ani şi am văzut ce înseamnă măsuri populiste şi, din păcate, nu putem spune nu unor măsuri populiste care ne pot confisca creşterea pe termen lung", a arătat Anghel.

Economistul-şef al BRD-Groupe Societe Generale, Florian Libocor, crede că unul dintre riscuri este acela "de a ne culca pe o ureche şi a spune că o colectare mai bună nu se poate".

"De ce a putut Bulgaria, cu un TVA de 17% şi o cotă unică de 10%, să colecteze 38% din PIB, iar România, cu un TVA de 19% şi o cotă unică de 16%, să colecteze 33%?", s-a întrebat Libocor.

El atrage atenţia totodată că, în ceea ce priveşte taxele, nu trebuie să se mizeze pe ideea că "suntem ieftini, deci suntem atractivi".

"Nu putem să trecem cu vederea modul la care la nivel politic se reglementează activitatea socială şi economică: majoram TVA, micşorăm TVA…Ultimul risc îl găsim în grădina noastră. Este riscul de a cădea pe o pantă destul de periculoasă a neîncrederii în moneda pe care o ai în buzunar, în venitul pe care îl ai, şi în viitor", a încheiat Libocor.