Purtătorul de cuvânt al BNR explică, din nou, situaţia rezervei de aur a României. De data asta, lui Eugen Teodorovici

„Banca Naţională a României a făcut un apel public săptămâna trecută prin care îi îndemna pe toţi cei care se pronunţă în legătură cu rezerva de aur a României să consulte documentele oficiale ale băncii. Cu toate acestea, într-o declaraţie recentă, Ministrul de Finanţe, dl. Eugen Teodorovici, a ridicat câteva probleme pe acest subiect, al căror răspuns se găseşte deja în documentele menţionate sau în alte luări de poziţie ale reprezentanţilor BNR”, a afirmat Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, într-o declaraţie transmisă joi.

Printre lucrările reprezentanţilor Băncii centrale sunt următoarele: Alina Constantinescu, „Despre risc şi randament în administrarea rezervei de aur a ţării”; Victor Andrei, „Despre administrarea rezervei de aur a României”.

Astfel, costurile de custodie a aurului din străinătate, precum şi alte informaţii legate de rezerva de aur şi valută sunt prezentate an de an în Raportul anual al BNR. Ultimul raport, cel pentru 2017, le prezintă în „Capitolul 16 - Situaţiile financiare ale BNR”. Pentru anul 2017, costurile de custodie au fost de 309 mii lei (Raport Anual 2017, pagina 275).

„Toate aceste evoluţii sunt auditate de firme de audit internaţional, aşa cum este specificat în raportul de audit ataşat Raportului anual. Este regretabil că ministrul de Finanţe pune în discuţie statutul rezervei de aur a ţării, fără să ţină cont de referinţele respective, cu toate că ar trebui să ştie că garanţia oferită de BNR pentru împrumuturile statului român se bazează şi pe valoarea rezervei de aur, iar această valoare îi permite diminuarea costurilor de finanţare. Contul de aur deţinut de BNR la Banca Angliei, una dintre cele mai prestigioase şi mai sigure bănci centrale din lume, este un cont alocat, respectiv lingourile aflate în custodie pot fi identificate în orice moment, după numărul unic al barei, greutate şi titlul de fineţe al aurului. Efectuarea de operaţiuni printr-un astfel de cont se realizează numai în baza instrucţiunilor transmise de BNR către Banca Angliei, aurul deţinut în acest cont neputând fi utilizat de către custode”, a susţinut Suciu.

Acest cont la Banca Angliei a fost deschis înainte de anul 1990, iar BNR informează lunar în legătură cu evoluţia rezervei de aur prin comunicate de presă şi anual, în Raportul adresat Parlamentului, „datele sunt prezentate cu certificarea celor mai importante firme de audit, conform standardelor practicate de băncile centrale europene”, a reamintit purtătorul de cuvânt al Băncii centrale.

„BNR monitorizează atent contul de aur şi a efectuat trei acţiuni de verificare până în prezent (în anii 2016, 2017 şi 2018). Următoarea acţiune de verificare a rezervei este programată în a doua parte a acestui an”, a concluzionat Suciu.

Declaraţiile lui Eugen Teodorovici

Ministrul Finanţelor Publice, a recomandat, miercuri seara, formarea unei comisii parlamentare pentru a analiza rezerva de aur a României şi situaţia acesteia. „În primul rând, contractul în baza căruia aurul României, în anul de graţie..., s-a dus din România unde s-a dus el, contractul cu toate clauzele, pentru că acel aur, odată dus acolo, să vedem care sunt costurile de chirie şi cine dispune de acest aur. Acest aur în baza lui se garantează, dar nu de noi, ci de cei care au aurul. De asta trebuie văzut. Nu cumva aurul nostru de astăzi este pus gaj, să zic, într-o operaţiune internaţională de către banca respectivă. De fapt, dacă vedem acel contract, vom şti exact”, a spus Eugen Teodorovici, într-o emisiune la Antena 3.

Discuţiile despre repatrierea aurului au fost reluate recent, în contextul înaintării unui proiect de act normativ, deşi pentru adoptarea acestuia este nevoie de consultarea Băncii Centrale Europene (BCE). Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, şi senatorul PSD Şerban Nicolae au depus, miercuri, 27 februarie, un proiect prin care Banca Naţională a României (BNR) să repatrieze 91,5% din aurul depozitat de România în străinătate, respectiv peste 56 de tone de aur, reiese din datele actuale. Mai exact, proiectul de lege depus miercuri vizează modificarea şi completarea Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României.

În prezent, România are rezerve de aur, care fac parte din rezervele internaţionale, de aproape 103,7 tone, respectiv 103.697 de kilograme şi 790 grame de aur fin, reprezentând 9-10% din rezervele internaţionale ale ţării. Cantitatea de aur din rezervă nu s-a schimbat decât marginal din 2007 până în prezent, dar valoarea ei a crescut de la 1,6 miliarde euro în 2007 la 3,7 miliarde euro în decembrie 2018. Circa 60%, peste 61,2 tone, este la Banca Angliei, în custodia BNR.

Faţă de aceste niveluri, reiese că proiectul de act normativ propune ca România să mai păstreze rezerve de aur în străinătate de 5,185 tone, iar repatrierea să fie de peste 56 de tone, respectiv 91,5% din cantitatea actuală aflată în străinătate.