„Candidez pentru al doilea mandat. Am avut onoarea, după deschiderea procedurii, de a primi sprijinul Franţei, Germaniei, Marii Britanii, Chinei, Coreei şi Mexicului”, a spus Lagarde la televiziunea franceză.
Deşi Statele Unite, cel mai mare acţionar al FMI, nu au anunţat în mod oficial sprijinul pentru cel de-al doilea mandat, Lagarde a spus că vicepreşedintele Joe Biden şi alţi oficiali americani au apreciat performanţele ei la conducerea instituţiei, în ultimii cinci ani.
Lagarde, fost ministru de Finanţe al Franţei, a devenit director general al FMI în 2011, înlocuindu-l pe Dominique Strauss-Kahn, după ce politicianul francez a fost arestat la New York sub acuzaţia de hărţuire sexuală a unei cameriste într-un hotel din New York.
El a respins acuzaţia, iar cazul a fost ulterior închis, dar nu înainte ca Strauss-Kahn să demisioneze de la conducerea FMI.
Lagarde a preluat postul la FMI în perioada de vârf a crizei datoriilor din zona euro şi în timpul mandatului ei au fost încheiate trei acorduri de salvare, pentru Irlanda, Portugalia şi Grecia.
Acordul cu Grecia, negociat mai întâi de Strauss-Kahn, a fost criticat de state emergente, care au argumentat că împrumuturile acordate statului elen sunt prea mari şi au insistat că creditorii acestuia să accepte pierderi mai mari.
Lagarde a reuşit negocierea restructurării datoriilor Greciei cu restul zonei euro în 2012, dar a fost insuficient ca ţara să revină pe piaţa financiară.
În prezent, zona euro şi Grecia se pregătesc să negocieze o nouă restructurare a datoriei elene. FMI condiţionează participarea FMI la cel mai recent program de salvare a Greciei de restructurarea datoriilor.
Un tribunal francez a decis pe de altă parte, în decembrie, ca şefa FMI să fie judecată pentru neglijenţă în serviciu în cazul afaceristului Bernard Tapie, în care omul de afaceri a obţinut despăgubiri din partea statului francez în perioada în care Lagarde era ministru de Finanţe.
Lagarde a făcut apel la decizia justiţiei.