RA-APPS scoate la vânzare 733 de imobile. La licitaţie pot participa şi actualii demnitari

Mandatul pentru începerea procedurilor de vânzare a fost acordat în şedinţa de miercuri a Guvernului, prin ordonanţă de urgenţă.

În cazul în care preţul de pornire stabilit de către experţi va fi mai mic decât valoarea de inventar a imobilului, va fi luată în calcul această valoare de inventar.

La licitaţie va putea participa orice persoană interesată, inclusiv parlamentari, miniştri şi alţi demnitari, care nu are datorii faţă de RA-APPS şi nu se află într-un litigiu cu regia.

"În momentul în care însă are loc o astfel de vânzare, cei care stau în imobilul respectiv şi sunt alţii decât cei care câştigă licitaţia urmează să rămână în respectivul imobil până la momentul la care se epuizează durata contractului pentru care le-a fost atribuită locuinţa. Nu sunt supuse vânzării imobilele ocupate de instituţii publice, misiuni diplomatice, consulate, ambasade, instituţii interguvernamentale şi partide politice", a spus Andreescu.

Nu vor fi scoase la vânzare nici casele destinate foştilor şefi de stat ai României.

Lista celor 733 imobile scoase la vânzare va putea fi completată ulterior cu alte 108 active a căror situaţie juridică actuală nu este clarificată, dacă situaţia acestora va fi rezolvată.

În proiectul de buget pentru anul viitor, Guvernul şi-a propus să încaseze 706 milioane lei (164 de milioane euro) din vânzarea imobilelor RA-APPS, veniturile din valorificarea unor bunuri din patrimoniul privat al statului urmând să crească de la 1,8 milioane de lei, estimate pentru acest an.

Potrivit proiectului bugetului de stat, veniturile din vânzarea unor bunuri aparţinând domeniului privat al statului sau a unităţilor administativ-teritoriale se vor ridica la 706 milioane de lei. Surse guvernamentale au confirmat că suma reprezintă estimarea privind încasările din vânzarea imobilelor RA-APPS.

Guvernul a anunţat în septembrie că pregăteşte vânzarea unor locuinţe de serviciu aflate în administrarea Regiei Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS), susţinând că procedura va fi derulată prin licitaţie deschisă cu strigare, iar casele vor fi cedate la un preţ care nu va coborî sub cel al pieţei stabilit de evaluator.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Muntean, declara atunci că procedura va fi una transparentă, iar principiul de bază va fi acela că vânzarea va fi realizată prin licitaţie deschisă cu strigare, iar preţul nu va fi mai mic decât preţul pieţei stabilit de evaluator.

"Prin imobilele care vor fi vândute vorbim în principiu despre imobile locuinţe de serviciu", a spus oficialul guvernamental.

La acel moment, surse oficiale spuneau că intenţia este ca regia să rămână la un moment dat în administrare doar cu locuinţele de protocol destinate înalţilor demnitari.

Regia Protocolului de Stat deţine aproximativ 650 locuinţe de protocol şi de serviciu, peste 75 de vile şi mai mult de 250 hectare teren, moştenite de la fosta gospodărie de stat a PCR şi ocupate de actuali sau foşti demnitari ori chiar de rudele acestora.

Acestora li se adaugă zeci de spaţii comerciale, ferme şi unităţi turistice, dintre care hotelul Triumf din Bucureşti, hotelul Mara din Sinaia, Clubul Floreasca, complexul Scroviştea, complexul Palat Snagov sunt printre cele mai valoroase.

Toate aceste bunuri, folosite de instituţii publice, ambasade, partide, sunt încă evaluate de stat la doar 226 milioane euro, valoare stabilită pe baza bilanţului contabil din 2004, cu mult sub valoarea de piaţă reală a proprietăţilor.

Lacunele legislative, normele neclare şi interesele politice permit însă în continuare ca multe dintre locuinţele Regiei Patrimoniului şi Protocolului de Stat (RA-APPS) să fie încă ocupate de foşti demnitari, care nu mai deţin funcţia publică pentru care au primit casa, ori chiar de rudele acestora, iar soluţionarea cauzelor în instanţă este amânată de procedurile judiciare greoaie, în care pentru judecată se pronunţă şi două termene anual.

Conform legii, de locuinţă de serviciu RA-APPS pot beneficia doar persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică numite sau funcţii asimilate acestora, secretarii generali, precum şi persoanele încadrate la cabinetul demnitarului în cadrul ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi instituţiilor publice.

Refuzul foştilor demnitari de a părăsi locuinţele RA-APPS este explicat prin faptul că, deşi chiriile au fost majorate în 2008 cu până la de şapte ori faţă de nivelul de până atunci, rezultând o sumă lunară de plată cuprinsă între 275 lei şi 5.697 lei în funcţie de suprafaţă, tarifele au rămas chiar şi în aceste condiţii cu mult sub preţurile practicate pe piaţa imobiliară.

Astfel, tariful lunar al chiriei pentru un apartament în suprafaţă de până la 60 metri pătraţi este de 2,5 euro/mp pentru suprafaţa locuibilă, la care se adaugă 2 euro/mp pentru terenul aferent. Chiria urcă la 3 euro/mp pentru un apartament de 60-80 metri pătraţi, la 3,5 euro/mp pentru apartamente de 80-100 metri pătraţi şi la 4 euro/mp pentru o suprafaţă de peste 100 metri pătraţi.

Pentru vilele RA-APPS, chiria lunară nu depăşeşte 10 euro/mp.

În luna mai, surse oficiale declarau că Guvernul a discutat, în şedinţă, un proiect de hotărâre care prevede reducerea cu până la de cinci ori a chiriei pe metru pătrat pentru casele administrate de RA-APPS şi a terenului aferent, dar decizia a fost amânată, premierul Emil Boc cerând un studiu mai clar.

Reducerea cuantumului chiriei a fost argumentată prin faptul că locuinţele RA-APPS sunt "foarte mari", iar sumele de plată calculate la metrul pătrat ar fi greu de suportat de către chiriaşi, premierul cerând însă un studiu mai clar din care să rezulte necesitatea diminuării acestor chirii în condiţiile în care regia reclamă scăderea veniturilor. Până la această dată, hotărârea privind scăderea chiriei nu a fost aprobată de Guvern.

Date obţinute de MEDIAFAX relevă că RA-APPS încearcă în instanţă să recupereze datorii din chirii neachitate în cuantum de aproximativ un milion de euro, peste 400 de litigii fiind numai în municipiul Bucureşti.