Raport: Dobânzile plătite de stat nu mai scad fără un acord cu FMI, rating mai bun S&P sau tăierea ratei BNR

Statul s-a finanţat în ultimele luni la costuri în scădere, ca urmare a cererii din partea investitorilor străini şi a strategiei de împrumut a Guvernului.

În decembrie şi ianuarie randamentele au coborât, în pofida sumelor mari împrumutate de Ministerul de Finanţe, ca urmare a achiziţiilor străinilor. După ce şi-a format un fond de lichidităţi, Guvernul a schimbat abordarea şi a limitat împrumuturile, sporind presiunea pe costurile de împrumut.

"Randamentele ar putea aluneca mai jos în trimestrul al doilea, mai ales pentru certificatele de Trezorerie, întrucât ne aşteptăm ca Ministerul de Finanţe să atragă sumele planificate, iar BNR să relaxeze condiţiile privind lichiditatea. Pe de altă parte, considerăm că potenţialul declinului randamentelor pentru obligaţiuni este limitat. În primul rând, acestea sunt aproape de nivelul dobânzii cheie de 5,25%, iar orice declin sub acest prag va fi probabil doar temporar. În al doilea rând, volumul mare estimat pentru achiziţiile nerezidenţilor sugerează că cea mai mare parte a achiziţiilor acestora a avut loc", se arată în raportul Raiffeisen.

Pentru a coborî puternic costurile de împrumut, Guvernul are nevoie de un acord cu FMI, un rating mai bun sau de reducerea dobânzii de către BNR.

S&P este singura dintre marile agenţii de evaluare financiară care nu include România în categoria recomandată investitorilor. S&P evaluează România la "BB+", cel mai ridicat nivel din categoria "junk", cu perspectivă stabilă.

"O scădere substanţială a randamentelor obligaţiunilor ar putea avea loc doar în cazul încheierii unui nou acord cu FMI, al îmbunătăţirii ratingului României de către S&P sau al reducerii dobânzii de politică monetară", notează analiştii Raiffeisen.

Având în vedere schimbările frecvente ale condiţiilor de lichiditate şi incertitudinea unui nou acord cu FMI, Raiffeisen ia în calcul o primă de risc pentru randamentele titlurilor în trimestrul al treilea. Actualul acord cu FMI a fost prelungit cu trei luni, până în iunie. Guvernul negociază un nou acord cu FMI pentru a înlocui actuala înţelegere de 5 miliarde de euro, tratată de autorităţi ca preventivă.

Cel mai probabil, BNR va menţine dobânda la nivelul actual de 5,25% pe tot parcursul acestui an, în pofida factorilor tot mai puternici care susţin o reducere, precum condiţii economice slabe, temperarea rsicurilor politice şi inflaţie în declin, se arată în raport. Discuţiile referitoare la o reducere a dobânzii nu vor avea loc înaintea toamnei, când inflaţia este prognozată să coboare spre 4% şi va exista mai multă claritate despre un posibil acord cu FMI.

Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a declarat, marţi, că România merită un rating suveran mai bun.

"După opinia mea, trebuie rediscutat ratingul de ţară. Eu cred că ratingul de ţară pentru România în noile condiţii de stabilitate fiscală trebuie îmbunătăţit", a afirmat Vosganian la o conferinţă pe tema reindustrializării României.

BNR a menţinut în martie dobânda de poitică monetară la 5,25%. BNR a aplicat ultima reducere de dobândă în urmă cu un an (martie 2012), de la 5,5% la 5,25%.

Moody's este singura dintre marile agenţii de rating care a menţinut România în categoria ţărilor cu rating recomandat pentru investiţii în perioada crizei financiare. În prezent, România are calificativ "Baa3", ultimul din categoria recomandată investitorilor, cu perspectivă negativă. Fitch acordă României calificativul "BBB-", ultima treaptă deasupra "junk", cu perspectivă stabilă, în timp ce S&P evaluează România la "BB+", cel mai ridicat nivel din "junk", cu perspectivă stabilă.