RAPORT: Necesarul de gaze din România creşte cu 42% dacă Rusia întrerupe livrările în Europa timp de 6 luni

Testul analizează impactul suspendării pentru o lună, respectiv şase luni a livrărilor de gaze ruseşti în rândul a 38 de ţări europene, răspunsul guvernelor, precum şi potenţialele acorduri de cooperare între statele vecine în cazul unei crize a gazelor naturale. În cazul celui de-al doilea scenariu, perioada analizată a fost septembrie 2014 - februarie 2015.

De asemenea, raportul cuprinde recomandările Comisiei pentru cele mai vulnerabile state.

"Raportul arată că facem tot posibilul pentru a fi pregătiţi şi că nu aşteptăm (declanşarea unei crize - n.r.). Deţinem, în premieră, un tablou complet în privinţa riscurilor şi a soluţiilor posibile", a declarat vicepreşedintele CE pentru Energie Günther H. Oettinger.

Dintre ţările din Europa de Sud-Est, Bulgaria, România şi Ungaria ar fi cele mai afectate de o întrerupere în livrările de gaze ruseşti, se arată în raport.

Astfel, necesarul de gaze naturale în România ar creşte în februarie în medie cu 37% în varianta în care guvernul nu întrerupe colaborarea cu ţările vecine, iar temperaturile sunt cele obşnuite pentru luna februarie.

În lipsa colaborării cu alte state, necesarul de gaze în România ar fi de 42% în cazul unui februarie nu prea friguros.

Potrivit Departamentului de Energie, consumul actual total al României este de circa 26 milioane metri cubi de gaze pe zi, iar producţia internă este de 31 milioane metri cubi pe zi.

Departamentul menţionează că grupul rus Gazprom a livrat în ultimele săptămâni mai puţine gaze României, justificând diminuarea volumelor prin disfuncţionalităţi tehnice. Importul actual de gaze ruseşti este la un nivel nesemnificativ, de circa 0,2 milioane metri cubi pe zi.

România a înmagazinat până în prezent cu 1 miliard de metri cubi de gaze naturale mai mult decât obligaţiile legale stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, care vizau constituirea munor depozite de circa 1,8 miliarde de etri cubi de gaze naturale. Capacitatea totală de depozitare a gazelor naturale în România este de aproximativ 3 miliarde de metri cubi.

Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, declara la mijlocul lunii septembrie, că România nu ar avea nicio problemă în perioada de iarnă chiar dacă Gazprom ar opri în totalitate livrările de gaze şi iarna ar fi extrem de dificilă.

În Bulgaria, necesarul de gaze ar urca cu 38% până la 66%, iar în Ungaria cu 26%-35%. Croaţia ar fi statul cel mai puţin afectat în cazul ambelor scenarii, necesarul de gaze variind între 0% şi 12%, potrivit raportlui Comisiei Europene.

"Bulgaria este cel mai vulnerabil stat în termeni relativi, dar deficitul este mai mare în Ungaria şi România, datorită pieţelor mai mari. Croaţia şi Grecia s-ar confrunta cu un deficit de gaze mai mic, statul elen fiind singurul a cărui poziţie se înrăutăţeşte în cazul scenariului de cooperare între ţări, deoarece va împarţi gazele cu Bulgaria, a cărei situaţie ar fi mult mai precară altfel", se arată în raport.

CE recomandă autorităţilor române şi bulgare să ia toate măsurile necesare pentru finalizarea gazoductului dintre cele două ţări în următoarele luni. Potrivit Comisiei, finalizarea proiectului a fost îngreunată de dificultăţi tehnice privind construcţia segmentului de sub Dunăre şi de probleme legate de diferenţa între presiunea gazelor din cele două sisteme de transmisie.

De asemenea, România trebuie să analizeze fezabilitatea folosirii la maximum a gazoductului cu Ungaria, eliminând restricţiile de transport din conductele româneşti, precum şi să considere posibilitatea alimentării Republicii Moldova în cazul în care livrările prin conductele din Ucraina sunt sistate.

În plus, guvernul trebuie să identifice, în baza regulamentul privind securitatea livrărilor de gaze naturale, categoriile de consumatori vulnerabili care vor fi protejaţi în manieră particulară în cazul unei crize, se arată în raport.