RCS&RDS chiar vrea să cumpere UPC. Achiziţia ar crea un "monstru" în telecom

Conform unor surse de pe piaţă, Teszari - care deţine 43% din RCS&RDS - este în proces de selecţie a băncii de investiţie care trebuie să-i asigure finanţarea pentru această tranzacţie care dacă
s-ar realiza, ar schimba fundamental toată piaţa telecom românească, extrem de fragmentată şi cu o concurenţă acerbă.

Ceilalţi acţionari ai RCS&RDS sunt fondurile de investiţii Epic şi Quadrant şi câţiva oameni de afaceri români şi manageri ai firmei.

Teszari a avut discuţii începând cu finalul anului trecut cu marile bănci de investiţii printre care Goldman Sachs, Credit Suisse şi Morgan Stanley pentru structurarea unei asemenea tranzacţii. El este acum în proces de a selecta banca cu care va merge înainte. Discuţiile se poartă la Viena.

Bancherii ar trebui să-i ofere RCS&RDS, o companie cu venituri care depăşesc 700 de milioane de dolari, finanţare atât pentru achiziţie, cât şi pentru reeşalonarea datoriilor care trebuie plătite
de RCS&RDS în perioada următoare.

Anul acesta compania are de rambursat 175 de milioane de dolari, iar conform unor surse de pe piaţă, citate de ZF, "problema este parţial rezolvată".

Liberty Global, acţionarul UPC, a angajat anul trecut banca de investiţii Rothschild pentru găsirea unei soluţii pentru UPC România, care a cumpărat în anul 2004 operatorul local de cablu Astral cu 400 de milioane de dolari.

Dacă în 2005 UPC devenea numărul unu pe piaţa de cablu, în "lupta de stradă" care a urmat în următorii ani RCS&RDS a învins printr-o politică extrem de agresivă de preţuri şi atragerea de clienţi cu orice preţ. După cinci ani de luptă, RCS&RDS are de aproape trei ori mai mulţi clienţi pe TV decât UPC.

În aceste condiţii, Liberty trebuie să găsească o soluţie şi, conform surselor citate, ar fi de acord să vândă operaţiunile din România.

Dacă la primul tur făcut de Rothschild la cei care ar putea fi interesaţi niciun grup mare de telecom nu a marşat la preţul cerut de 700 de millioane de dolari, acum, la 300 de milioane de dolari, pare mult mai rezonabil, iar RCS&RDS este gata să facă o mişcare care ar lăsa mască toată piaţa de telecom.

Dacă cei doi rivali s-ar uni, s-ar naşte un "monstru" pe piaţa românească cu aproape patru milioane de clienţi numai pe segmentul de televiziune, 1,7 milioane de clienţi pe telefonie fixă, 1,4 pe telefonie mobilă şi 1,4 pe internet fix. Cifrele de afaceri adunate ar duce la constituirea unui grup cu venituri anuale de aproape un miliard de dolari, ceea ce ar fi ca un ghimpe în coasta Orange, Vodafone şi Romtelecom / Cosmote, grupul controlat indirect de Deutsche Telekom.

Tranzacţia nu ar avea probleme la Consiliul Concurenţei având în vedere că ar domina piaţa urbană de cablu? "La prima discuţie, şi la prima vedere a structurii de clienţi şi afaceri, nu este niciun
obstacol care să nu poată să fie trecut", a menţionat un avocat. De partea cealaltă, unul dintre rivali a replicat: "Această tranzacţie nu ar trebui să primească OK-ul Concurenţei. Piaţa TV s-ar închide
pur şi simplu".

Tranzacţia RCS&RDS - UPC trebuie privită cu rezerve având în vedere că niciunul dintre rivali nu va sta cu mâinile în sân, privind detaşat de pe margine cum se naşte un grup care este extrem de agresiv şi bine conectat al cărui trecut lasă să se vadă că se bate de la egal la egal cu cele mai mari grupuri de telecom din lume. Bătălia pentru tranzacţie se va da inclusiv la nivel politic, având în vedere că toţi operatorii de pe piaţă sunt extrem de influenţi la vârf şi au interese diferite, scrie ZF.

RCS&RDS este extrem de experimentată la nivelul Consiliul Concurenţei având în vedere că a făcut achiziţii pe bandă rulantă, toate aprobate de Consiliu, şi a beneficiat, în timp, de un cadru de reglementare favorabil la nivelul autorităţii de reglementare şi al ministerului de resort.

În aceste condiţii toţi ochii vor fi spre Consiliul Concurenţei, care ar trebui să analizeze cel mai fierbinte dosar de achiziţie din ultimul deceniu. În joc se vor pune de la sute de mii până la milioane
de euro pentru avocaţi şi consultanţi - pe de o parte pentru a se face tranzacţia, iar pe de altă parte, pentru a se împiedica crearea unui colos imprevizibil, care a dovedit că poate pune pe piaţă o idee
într-un timp foarte scurt spre deosebire de multinaţionale, care au nevoie de dosare de aprobări.

Zoltan Teszari este un om extrem de discret care a început de la un chioşc de îngheţată în anii '90 pentru a ajunge cel mai de temut personaj din România de pe piaţa de telecom. Cu el există doar
două poze, pentru că nu a acordat niciodată un interviu şi oficial nu a discutat cu niciun ziarist.

Fieful lui este la Oradea, iar de acolo şi-a creat o reţea extrem de întinsă de relaţii care l-au ajutat să câştige pas cu pas fiecare scară de bloc, fiecare oraş pentru a oferi serviciile de cablu şi internet. El l-a angajat acum mai bine de un deceniu pe Alexandru Oprea, un inginer, care i-a condus operaţiunile zilnice şi care îşi face simţită prezenţa în spaţiul public doar la conferinţe ale cabliştilor şi la licitaţiile pentru achiziţia drepturilor TV la Liga I de fotbal.

Prea puţină lume ştie ce se întâmplă în spatele uşilor de la RCS&RDS. Singurele informaţii sunt aflate din Monitorul Oficial sau Arhiva de garanţii reale mobiliare, având în vedere că RCS&RDS este un
grup puternic îndatorat, care şi-a bazat extinderea agresivă atåt în ţară, cåt şi în afară (Ungaria, Slovacia, Cehia, Croaţia, Serbia, Spania şi Italia) pe împrumuturi bancare.

Într-un interviu acordat anul trecut ZF Alexandru Oprea, preşedintele companiei, a respins însă eticheta de grup îndatorat pusă la Bucureşti, afirmând că în capitalele financiare Londra sau New York companiei i se spune că ar putea împrumuta mai mult.

În anul 2008, cu datorii de 671 mil. dolari şi un profit operaţional de 277,8 mil. dolari raportul dintre datorii şi câştig era de 2,4, sub media înregistrată de companii din aceeaşi industrie, spune Oprea.

Acum un deceniu ING a fost principalul finanţator, dar în ultimii ani au intrat şi alte bănci mari din afară, în frunte cu Citibank. La finalul lui 2007 Teszari a dorit să vândă o parte din companie pe bursele internaţionale, dar tranzacţia a picat pe ultima sută de metri, atunci când agenţiile de rating au început să penalizeze România, iar marii investitori s-au retras.

Pentru listarea la bursă Teszari a angajat banca americană de investiţii Morgan Stanley, iar valoarea companiei se situa între 2,5 şi 3 miliarde de dolari, ceea ce l-ar fi făcut miliardar în dolari pe Teszari.

Între timp valoarea companiei a scăzut şi nimeni nu ar mai oferi valorile de atunci. De-a lungul timpului au apărut informaţii conform cărora Teszari ar fi discutat vånzarea RCS&RDS cu Deutsche Telekom. Gigantul german a dorit neapărat să intre în România, o piaţă de 22 de milioane de locuitori cu o populaţie care îşi petrece cea mai mare parte a timpului liber în faţa televizorului - principalul mijloc de distracţie - şi care plăteşte anual facturi la mobil de peste 2,4 miliarde de euro.

Într-un final Deutsche atacă piaţa românească cumpărând acţiuni la grupul elen OTE, care deţine în Romånia operatorii Romtelecom şi Cosmote.

În cei 15 ani de cånd operează în telecom Teszari a avut curajul să se bată cu orice operator investind peste un miliard de dolari în echipamente, tehnologie, conţinut TV şi extindere în regiune - în Ungaria ajungånd numărul doi pe piaţa TV. Strategia lui s-a bazat pe o politică agresivă de preţuri şi un simţ extraordinar în a detecta zonele de creştere, fie că erau la oraş, fie că erau în mediul rural.

De trei ani RCS se bate cu Romtelecom lună de lună pentru achiziţia reţelelor de cartier din oraşe şi din mediul rural.

Ovidiu Ghiman, unul dintre oamenii care au fost alături de Teszari zece ani, a fost recrutat de Romtelecom, fiind acum directorul prin care compania, cu picioare de lut (telefonia fixă, un business
în scădere), încearcă să cåştige clienţi prin punerea pe piaţă a serviciilor de televiziune şi telefonie inclusiv prin reţele de cablu. Rivalitatea dintre Teszari şi Ghiman, 33 de ani, fost acţionar al RCS&RDS, este dusă la extrem şi se vede în piaţă.

"Unde se duce Ghiman cu Romtelecom, acolo vine şi RCS&RDS", a menţionat o sursă de piaţă. La începutul anului s-a dat bătălia pentru oraşul Sighişoara, care a fost cåştigată de Teszari.

Piaţa telecom din Romånia, de peste 4 miliarde de euro pe an (peste 5 miliarde de dolari) este dominată la nivel de profit de Orange şi Vodafone, iar ceilalţi se luptă pe ce mai rămâne. Venirea crizei a adus politici de preţ extrem de agresive din partea tuturor operatorilor, ceea ce i-a făcut pe mulţi să spună că "în Romånia, la nivel de piaţă, se generează un profit operaţional prea mic pentru a susţine atåt de mulţi jucători".

Pe piaţa telecom din România au apărut zvonuri privind vânzarea UPC încă din 2008, dar acestea au fost respinse în mod constant de companie. Atunci Orange ar fi discutat preluarea UPC. Zvonurile nu au dispărut, în contextul în care UPC a continuat să-şi diminueze cota de piaţă din România. Mai mult, discuţiile s-au amplificat, iar în decembrie 2010 Mike Fries, directorul executiv al companiei americane Liberty Global (UPC), a fost întrebat, direct, la un forum organizat la New York de banca de investiţii UBS, dacă operatorul se va retrage din România.

"Unii oameni sugerează că ar fi mai bine să predaţi cheile şi să vă retrageţi din România. Ce planuri aveţi?", a sunat întrebarea brutală adresată lui Fries. El a evitat un răspuns direct. "Evaluăm în mod
constant diferite oportunităţi", a spus el, sugerând însă că subiectului i se acordă o atenţie exagerată. "Acest subiect pare să apară între primele trei teme ale oricărei conversaţii pe care o port", deşi "România reprezintă doar 1,5% din veniturile UPC", a spus Fries.

Zvonurile privind vânzarea au fost de altfel permanent un motiv de stres şi în cadrul operatorului. "E greu să lucrezi într-o companie despre care sunt tot timpul zvonuri că va fi preluată. Nu ştii la ce să te aştepţi", povestea, sub condiţia anonimatului, un angajat al UPC.

"Având în vedere felul în care UPC a dispus în trecut de activele sale pe pieţe precum Norvegia şi Franţa, vânzarea operaţiunilor din Romånia, chiar şi către un asemenea competitor precum RCS&RDS, nu poate fi exclusă", a comentat pentru ZF Chris Dziadul, director editorial şi analist-şef pe Europa de Est al publicaţiei britanice Broadband TV News - una dintre cele mai importante publicaţii de specialitate din Europa.

"România este o piaţă unică din punctul de vedere al competiţiei, iar războiul preţurilor în care sunt implicaţi acum liderii pieţei, UPC, RCS&RDS şi Romtelecom, este nesustenabil pe termen mediu şi lung. Deşi un exit de pe piaţa din Romånia ar fi, fără îndoială, o lovitură pentru Liberty Global, focusul principal al companiei este în mod clar acum pe teritorii mai mari şi mai profitabile, cum sunt Polonia şi, desigur, Germania", a adăugat el.

Dacă tranzacţia dintre RCS&RDS şi UPC va fi finalizată, interesul Deutsche Telekom pentru achiziţia acţiunilor deţinute de statul romån la Romtelecom va fi redus dramatic, comentează surse de pe piaţa telecom.

"Interesul va scădea pentru că Romtelecom nu va mai avea cum să lupte cu şanse pentru pieţele cheie de internet şi televiziune. Cumpărând UPC, RCS&RDS închide practic piaţa de servicii TV şi devine un jucător uriaş şi pe piaţa de internet fix", au declarat pentru ZF surse de pe piaţa de comunicaţii.

Nici RCS&RDS, nici UPC nu au comentat informaţiile.