Recesiunea globală, un scenariu inevitabil: Cele şase ţări care se află în pericol

Alte 12 ţări sunt "mai vulnerabile" şi ar necesita o monitorizare atentă în cazul în care încetinirea globală va fi deosebit de puternică. Această listă include, de asemenea, o economie avansată, anume Italia, arată un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

Banca Naţională a României (BNR) a menţinut rata dobânzii de politică monetară la 2,5%, chiar dacă inflaţia a crescut din luna februarie de la 3,8%, la 4% în martie şi 4,1% în aprilie. Îngrijorările exprimate la nivelul unor membri ai Consiliului de Administratie ai BNR cuprind o serie de riscuri ascendente pentru inflaţia viitoare. Materializarea acestora indică o creştere substanţială a inflaţiei prognozate pentru sfârşitul anului în curs de la 3% anterior la 4.2%. Rata şomajului a rămas la un nivel istoric de doar 3,3% în luna martie, în timp ce creşterea salariilor (câştigurile salariale medii nete) s-a accelerat la + 14% anual la martie 2019, de la + 13% în al 4-lea trimestru din 2018. În plus, moneda naţională, care a fost remarcabil de stabilă în 2018, a scăzut anul acesta (-2.1% faţă de EUR YTD) pe fondul lărgirii deficitelor de cont curent, respectiv deficitului bugetar. „Ne aşteptăm ca BNR să încerce in continuare reducerea dezechilibrelor macroeconomice, menţinând un control ferm asupra lichidităţii pieţei monetare, dar acest lucru este probabil să fie însoţit chiar si de majorarea ratei dobânzii în cursul acestui an”, arată analiza.

„Într-adevăr, la nivelul ţărilor din CEE inflaţia în creştere (mai ales în România şi Ungaria) a fost asociată şi cu o creştere economică mult peste nivelul ţărilor mai dezvoltare din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, creşterea de 5.1% a Produsului Intern Brut din România pentru primul trimestru are ataşată şi deficitele cele mai ridicate enunţate mai sus. Acestea, potenţate de anumite incertitudini la nivel politic şi în lipsa măsurilor de ajustare a dezechilibrelor care se completeze politica monetară se pot uşor materializa în presiuni asupra cursului de schimb, ca supapă de reglare pe termen scurt”, spune Mihai Chipirliu, CFA, Head of Risk Analysis Euler Hermes România.

În ceea ce priveşte pieţele emergente, multe dintre ele sunt mai rezistente la şocurile externe sau la o încetinire globală decât înainte de recesiunea globală din 2008/2009, datorită politicilor mai bune şi acumulării de rezerve valutare suficiente în ultimul deceniu.

Pe canalul de finanţare externă, există 18 economii care sunt în mod deosebit mai vulnerabile decât altele. Opt dintre ele sunt foarte expuse unei crize globale (inclusiv Argentina, Turcia, Cipru şi Tunisia), se mai arată în comunicat.

Privind la canalul de comerţ cu mărfuri, sunt identificate 45 de economii (inclusiv multe economii avansate) care sunt foarte dependente de export şi, astfel, sunt susceptibile de a înregistra o încetinire semnificativă a ciclului. Şapte dintre aceste ţări se confruntă cu riscuri economice sistemice mai ridicate în contextul lichidităţii externe globale, al ratelor datoriei publice şi externe şi al politicilor macroeconomice (inclusiv Italia, România, Croaţia şi Vietnam).

Pe canalul preţurilor materiilor prime, există 11 exportatori importanţi de materii prime non-combustibile (inclusiv Argentina şi Africa de Sud) şi 14 exportatori importanţi de energie (inclusiv Algeria şi Oman) identificaţi ca fiind mai vulnerabili la o recesiune globală.