Recoltarea, problemă naţională: România strânge doar 2,4% din PIB impozit pe venit, faţă de 9,8% media în UE

  • România strânge doar 2,4% din PIB impozit pe venit, faţă de 9,8% media în UE.
  • Impozitul pe venit, veriga slabă din bugetul statului.
  • La alte capitole, cum ar fi colectarea de TVA, este aproape de media europeană.
Urmărește
364 afișări
Imaginea articolului Recoltarea, problemă naţională: România strânge doar 2,4% din PIB impozit pe venit, faţă de 9,8% media în UE

Recoltarea, problemă naţională: România strânge doar 2,4% din PIB impozit pe venit, faţă de 9,8% media în UE

Analiza comparativă a datelor Eurostat, biroul european de statistică, arată că cea mai mare problemă de colectare la bugetul de stat al României, prin comparaţie cu media europeană, este la impozitul pe venit.

În 2021, ultimul an cu date agregate la nivelul Eurostat, România a colectat impozit pe salarii şi venit de 2,4% din PIB.

Spre comparaţie, Bulgaria, cu aceeaşi cotă de impozitare (10%), a colectat 3,3% din PIB, iar media europeană este la aproape 10% in PIB, scrie Ziarul Financiar.

„Sunt mai multe explicaţii. Una dintre ele este legată şi de microîntreprinderi. De aceea, mediul de afaceri a salutat modificarea din vară în care s-a redus plafonul de la 1 mil. de euro la 500.000. A fost şi un artificiu fiscal de taxare preferenţială, care deseori este folosită pentru a masca alte activităţi, cum ar fi munca salarială. Aşadar, o parte din impozitul pe venit este deghizat acolo, în microîntreprinderi. Dacă nu aveam această supapă, am fi văzut mai mult impozit pe venit. Autorităţile europene cunosc aceste supape şi facilităţi”, explică Alex Milcev, partener şi liderul practicii de consultanţă fiscală la EY România.

Începând cu 1 ianuarie 2023, plafonul pentru microîntreprinderi de 1 milion de euro scade la jumătate şi întreprinderile cu cifra de afaceri de peste 500.000 de euro vor plăti impozit pe profit. De asemenea, contri­buţiile pentru PFA-uri cresc conside­rabil, astfel încât unele artificii fiscale, precum colaborarea în calitate de PFA în loc de angajat al unei firme, nu mai sunt rentabile.

România are una dintre cele mai mici cote de impozit pe venit (10%), dar totuşi una dintre cele mai mari poveri fiscale pe muncă din Uniunea Europeană. Un angajat român ia, în medie, doar circa 58% din salariul brut „în mână”. Cheia este la contribuţiile sociale: 25% pentru pensii şi 10% la sănătate.

Cota mică a impozitului pe venit, deşi şi ea un factor pentru care statul colectează cel mai puţin impozit pe venit din UE, nu este principala cauză. Este drept că statele cu cotă de impozitare progresivă colectează cel mai mult, dar de exemplu, România a colectat 2,4% din PIB în 2021 impozit pe salarii şi venit. Bulgaria, cu aceeaşi cotă, a colectat 3,3% din PIB.

Cu toate acestea, discuţia despre creşterea ratei de impozitare a venitului, introducerea impozitului progresiv, apare recurent. De curând, Marcel Ciolacu, liderul PSD şi, potrivit acordului de coaliţie, viitorul premier al României, a spus că susţine introducerea acestui sistem şi în România, dar după ce se rezolvă alte probleme, cum ar fi digitalizarea ANAF. În Uniunea Europeană, majoritatea ţărilor folosesc o cotă progresivă de impozit pe venit. De exemplu, în Danemarca, campioana europeană la colectarea impozitului pe venit, cota de impozitare poate să ajungă şi la 52%. Este, însă, o soluţie introducerea cotei progresive în România?

„Părerea mediului de afaceri este că această cotă unică, neprogresivă, a funcţionat foarte bine şi a dus România unde a dus-o. Cota progresivă ar fi un pas înapoi, costisitor şi neproductiv”, răspune Alex Milcev.

Este clar însă că România are o problemă de colectare impozitului pe venit, în vreme ce, potrivit datelor Eurostat, la alte venituri se află în zone apropiate de media europeană. De exemplu, România a colectat în 2021 TVA echivalentul a 6,5% din PIB, la o medie europeană de 7,5% din PIB. Deşi sub media europeană, România nu este nici pe departe la coada clasamentului european la acest capitol, deşi deficitul de încasare de TVA – VAT Gap – este în România de 35%, cel mai mare din UE. VAT Gap se calculează însă fără să ţină cont de cotele reduse de TVA – Comisia Europeană consideră, în calculul VAT Gap, că România ar trebui să încaseze TVA de 19% la toate bunurile, fără excepţie. Unde există cote reduse, diferenţa intră la VAT Gap. În 2015, mai arată aceleaşi date Eurostat, România a colectat TVA de 8% din PIB, cu un punct procentual peste media europeană, când cota standard de TVA era de 24%.

Astfel, datele de la Eurostat arată că cea mai mare problemă de colectare de taxe la bugetul României nu vine din TVA sau din impozitul pe profit, unde diferenţa faţă de media europeană nu este mai mare de 1-2 puncte procentuale. Carenţa cea mai mare vine din impozitul pe venit. Pe de-o parte, este vorba şi de cota mică de impozitate, dar pe de altă parte facilităţile fiscale din mai multe sectoare şi nişele fiscale, precum regimul microîntre­prin­derilor şi PFA-urilor, aduc găuri în bugetul de stat.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Taguri:
românia,
impozit,
venit

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici