Reducerea cofinanţării proiectelor UE va aduce României economii de până la 714 mil.euro

Măsurile propuse ar trebui să contribuie la relansarea economiilor care se confruntă cu cele mai mari dificultăţi la nivelul UE, respectiv Grecia, Irlanda, Portugalia, România, Letonia şi Ungaria, se arată într-un comunicat al CE. Statele vor putea să-şi diminueze contribuţia în cadrul cofinanţării într-o perioadă în care bugetele naţionale se confruntă cu presiuni considerabile. Contribuţia UE va creşte la 95%, dacă acest lucru va fi solicitat de unul dintre cele şase state.

Potrivit regulilor actuale, guvernele trebuie să contribuie cu cel puţin 15% din costul unui proiect aprobat, înainte ca Bruxelles-ul să plătească diferenţa.

În total, pentru cele şase ţări implicate impactul maxim va fi de 2,9 miliarde de euro. Pentru Grecia, măsura va produce o economie de 879 milioane de euro, pentru România de 714 milioane de euro, Portugalia - 629 milioane de euro, Ungaria - 308 milioane de euro, Letonia - 255 milioane de euro şi Irlanda - 98 milioane de euro.

"Aceste propuneri constituie un răspuns excepţional la circumstanţe excepţionale. Accelerarea acestor fonduri, împreună cu programele de asistenţă financiară, demonstrează angajamentul Comisiei de a impulsiona prosperitatea şi competitivitatea ţărilor cel mai grav afectate în urma crizei financiare, contribuind în acest mod la un fel de «Plan Marshall» pentru redresarea economică", a afirmat preşedintele CE, José Manuel Barroso.

Comisia va cere Consiliului şi Parlamentului European să adopte propunerea, printr-o procedură legislativă accelerată, până la sfârşitul anului în curs, pentru a permite ca proiectele foarte importante să fie transpuse în realitate cât mai curând posibil.

"Planul nu reprezintă o finanţare nouă sau suplimentară, ci permite plata anticipată a unor fonduri deja alocate în cadrul politicilor UE privind coeziunea, dezvoltarea rurală şi pescuitul", se arată în comunicat.

Majorarea contribuţiei UE ar trebui să fie însoţită de acordarea de prioritate proiectelor axate pe creştere şi ocuparea forţei de muncă, crearea unor centre de întreprinderi sau investiţiile în infrastructura de transport. Astfel, se poate ridica nivelul executiării şi absobţiei fondurilor şi se pot injecta bani suplimnetari în economie mai rapid, notează executivul comunitar.

Planul are caracter excepţional şi va lua sfârşit când statele membre vor înceta să primească fonduri prin programele de asistenţă financiară.

Propunerile Comisiei vizează finanţările alocate prin Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european, Fondul european pentru pescuit, respectiv Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală.

Intenţia CE privind modificarea sistemului de cofinanţare a fost anunţată de Financial Times. Cotidianul britanic notează că lipsa fondurilor care trebuie asigurate de fiecare ţară, corupţia şi administraţia necorespunzătoare sunt motive pentru care unele dintre cele mai sărace state UE nu reuşesc să acceseze banii europeni puşi la dispoziţie, o situaţie ciudată în spaţiul comunitar, unde guvernele duc lupte grele pentru a obţine o parte cât mai mare din bugetul european.