Reducerea RMO de către BNR eliberează 2 mld. euro, primele efecte se văd pe piaţa interbancară

"Prin reducerea ratei rezervelor minime obligatorii (RMO) la lei s-au eliberat trei miliarde de lei, iar prin scăderea RMO aplicate pasivelor în valută suma este de 1,3 miliarde de euro. Sunt resurse suplimentare care vor putea fi utilizate în activitatea de creditare", a declarat pentru MEDIAFAX, economistul-şef al Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru.

El a precizat că această sumă, care totalizează aproximativ două miliarde de euro, este importantă, dar nu este în măsură să "inunde" piaţa cu lichiditate.

Consiliul de Administraţie al BNR a decis, marţi, să reducă cu 0,5 puncte procentuale rata dobânzii de politică monetară, de la 9,5% la 9%, începând cu 1 iulie, şi să scadă ratele rezervelor minime obligatorii cu cinci puncte procentuale, la 35% din pasivele băncilor, şi cu trei puncte pentru lei, la 15%.

Scăderea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale a fost anticipată de majoritatea analiştilor chestionaţi anterior de MEDIAFAX.

"E cert că vom avea o scădere a dobânzillor în piaţă, însă depinde de politica fiecărei bănci când şi cu cât vor fi reduse dobânzile la credite", a afirmat Dumitru.

Nicolaie Chidesciuc, senior economist al ING Bank România, consideră că primele semne de reducere ale dobânzilor la credite vor fi vizibile abia în trimestrul trei, doar în contextul în care Banca Naţională va continua să relaxeze politica monetară.

"În nici un caz nu se poate vorbi de un ritm alert. Reluarea activităţii de creditare se va face lent", a spus Chidesciuc, care consideră că cel mai probabil, în prima fază va fi impulsionată creditarea în euro, dată fiind şi stabilitatea leului din ultima perioadă.

El a calculat că suma eliberată de BNR în urma reducerii ratelor la rezervele minime obligatorii constituite de bănci se ridică la trei miliarde de lei şi 1,5 miliarde de euro.

Pe de altă parte, economistul-şef al Unicredit, Rozalia Pal, crede că, dacă Banca Naţională va continua reducerea ratei dobânzii de politică monetară până la un nivel de 8,5% la finele anului, dobânzile la creditele acordate de bănci ar putea să se reducă cu cel mult 2-3 puncte procentuale.

"Se va simţi o reducere în primul rând la dobânzile de pe piaţa interbancară, după care şi la bănci. Este greu de spus cu cât vor reduce băncile dobânzile la credite. Depinde de la bancă la bancă. Dacă vedem însă o reducere a dobânzii cheie la 8,5% la finele anului, atunci dobânzile la credite se vor reduce cu cel mult 2-3 puncte", a spus Pal.

Economistul-şef al BCR, Lucian Anghel, consideră că BNR va mai reduce până la finele anului rata dobânzii de politică monetară, anticipând un nivel de aproximativ 8% în decembrie.

"Cred că este cea mai puternică relaxare a politici monetare din ultimii ani. Efectul se va vedea în termen destul de scurt pe piaţa interbancară, urmând să fie vizibil atât la credite cât şi la depozite în perioada imediat următoare", a arătat Anghel.

Potrivit lui Laurian Lungu, director în cadrul Macroanalitica, ratele dobânzilor la bănci ar trebui să scadă "în mod normal" atât la credite cât şi la depozite, însă depinde de cât de rapid vor translata băncile această reducere către populaţie.

Pe de altă parte, el consideră că decizia de diminuare a ratei rezervelor minime obligatorii se încadrează într-o perspectivă mai lungă, respectiv intrarea României în zona euro.

"Vorbim de valori înalte de 40%. Acestea trebuie aduse treptat către niveluri apropiate de cel al Băncii Centrale Europene, adică să fie undeva la 2-3%", a explicat Lungu.

BNR a anunţat marţi a treia reducere de dobândă din acest an, proces început în luna februarie, când a aplicat o scădere de 0,25 puncte procentuale, de la 10,25% la 10%, urmată de o nouă tăiere în luna mai, de la 10% la 9,5%, prima relaxare de 0,5 puncte din ultimii doi ani.

În ceea ce priveşte rezervelor minime, banca centrală a optat deja pentru eliminarea obligativităţii constituirii acestora şi la pasivele în valută cu scadenţă mai mare de doi ani, începând cu luna mai.

(Material realizat de Marius Radu, marius.radu@mediafax.ro)