Remus Ştefureac, preşedinte Strategic Thinking Group: „În România, în ultimele 3 luni din anul trecut, termenul „trădător de ţară” a avut peste 40 de milioane de vizualizări în tot online-ul românesc”

„În ianuarie 2022 a crescut încrederea românilor în NATO. Sunt mai multe motive pentru care s-a întâmplat acest lucru: românii au simţit riscul de securitate. Peste 70% dintre români cred că îi va apăra NATO. În septembrie 2021, încrederea în NATO şi UE scăzuse în România. Anul trecut a fost o suprapunere a mai multor crize. Conflictul PNL-USR a enervat masiv populaţia. Anul trecut, doar 10-11% dintre români mai credeau că ţara merge într-o direcţie bună. Criza politică în plină pandemie a fost un şoc pentru români. După formarea noului Guvern, a crescut şi încrederea în reperele euro-atlantice. Acum încrederea în NATO a depăşit, pentru prima dată după mulţi ani, nivelul de 70%. Ideea de Armată europeană înseamnă pentru români un plus de securitate. Trebuie să spunem că ianuarie 2022, mesajele NATO, SUA şi Franţei de susţinere au fost mai vizibile pentru români. Dacă nesiguranţa va creşte, este posibil să mai crească încrederea în NATO”, a declarat Remus Ştefureac, preşedinte Strategic Thinking Group şi director general al INSCOP Research, în emisiunea OFF/OnTheRecord, pe Aleph News.

Din cercetările INSCOP, şi încrederea românilor în personalităţile internaţionale au o dinamică interesantă. Românii au mai multă încredere în Joe Biden decât au americanii şi mai au încredere în Maia Sandu, Emmanuel Macron. Încrederea românilor în liderii Rusiei şi Chinei se situează între 23,3 şi 19,3%, potrivit datelor INSCOP: „Încrederea în Joe Biden era în România în 2021 la un minim de 26-27%. În 2021, românii pierduseră încrederea în orice repere. În România, pro-americanismul a fost mereu foarte solid. Încrederea românilor în Vladimir Putin e mai mare decât încrederea în Rusia. Propaganda rusă se concentrează pe preşedintele rus. TikTok, Facebook, publicul tânăr şi foarte tânăr îl prizează pe Putin. Propaganda rusă produce efecte în România iar efectele sunt măsurabile la tinerii români”.

„Influenţa reţelelor sociale este foarte puternică în România. 65,7% din români cred că elitele globale au provocat pandemia. Foarte mulţi lideri, personalităţi au rostogolit ştiri false. 54,7% din români au fost expuşi la ştiri false în ultimele luni. Şi cei cu educaţie superioară au fost expuşi la ştiri false. Dezinformarea pe reţelele sociale este foarte puternică în România, a produs victime mai mult decât războaiele. În România avem peste 50% din adulţi vaccinaţi. Ponderea vaccinaţilor în România creşte dacă ne referim la populaţia rezidentă. Cam 25% din populaţia României este radical ostilă vaccinării”, spune Remus Ştefureac.

Preşedintele Strategic Thinking Group a analizat în emisiunea OFF/OnTheRecord şi încrederea românilor în partidele politice din România şi liderii acestora: „În 14-15 luni, AUR a crescut de la 1% la peste 20% intenţie de vot. Majoritatea institutelor de sondaj nu au reuşit să surprindă explozia AUR. Nu cred că AUR a crescut doar pe fondul pandemiei. AUR a reuşit să coaguleze tendinţele populiste şi radical naţionaliste în România. Partidele mari din România au avut mereu o falangă mai radicală. Creşterea AUR în opţiunile românilor ar putea să continue. Potenţialul de creştere al bazinului populist este de 30%. AUR ar putea fi amplificat dacă actuala coaliţie va avea tensiuni. USR, partidul anti-sistem, a fost în vârful sistemului. Pentru USR este greu să revină imediat anti-sistem. (...) Crizele din România au afectat încrederea în liderii politici. Pe zona de dreapta, Emil Boc este concurat de Nicolae Ciucă. Nicolae Ciucă are potenţial de creştere în încrederea românilor. În zona naţionalistă, George Simion este în creştere. Sunt foarte puţine personalităţi politice în România care au notorietate de peste 90%. Pe George Simion l-au ajutat enorm reţelele de socializare. 75% din populaţia adultă a României are cont de Facebook. George Simion are peste 1 milion de urmăritori în social media. Diana Şoşoacă are vreo 20 de conturi în social media. În România, în ultimele 3 luni din anul trecut, să ştiţi că termenul „trădător de ţară” a avut peste 40 de milioane de vizualizări în tot onlineul românesc”.

„Pe naţionalism, este o distanţă de la opinie la acţiune politică. Să ştiţi că România nu este un stat măcinat de angoase progresiste. Românii rezonează la valori conservatoare. Naţionalismul în România va creşte dacă partidele mari nu vor avea politici publice pentru el”, spune Remus Ştefureac, în emisiunea OFF/OnTheRecord.

Remus Ştefureac a analizat pe Aleph News şi cursa electorală din Franţa, Ungaria şi SUA din 2022:„Macron în Franţa are, totuşi, o şansă importantă de câştig. Dacă în turul 2 al prezidenţialelor din Franţa va intra un extremist, Macron câştigă. Dacă în turul 2 va intra un moderat, în Franţa, prezidenţialele se joacă. Viktor Orban la Kremlin îmi amintea de Ceauşescu din vremurile bune. Pentru populaţia din Ungaria, alegerile din aprilie 2022 sunt un test important. În Statele Unite, sondajele din ianuarie 2022 arată un avans al republicanilor. Democraţii din SUA sunt la putere, la guvernare, au riscuri mari. În mod tradiţional în SUA, este greu pentru un preşedinte în funcţie să îşi păstreze majoritatea în Congres în alegerile de la mijlocul mandatului. Pare că republicanii au prima şansă în alegerile din toamna lui 2022 din SUA”.