Renunţarea la construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă ar aduce pierderi de 3 miliarde de euro

"Renunţarea la acest proiect (...) va demobiliza până la dispariţie industria nucleară orizontală românească, iar o serie de cheltuieli deja efectuate (...) reprezentând circa un miliard de euro, nu vor mai fi valorificate", se arată în studiu.

Sursa citată estimează la 1,6-1,8 miliarde de euro bunurile şi serviciile care pot fi contractate, dacă proiectul va fi finalizat, în caz contrar urmând să fie afectată semnificativ şi siguranţa sistemului energetic.

De asemenea, bugetul de stat ar pierde anual 12,5 milioane de euro, sumă aferente celor 16.000 de locuri de muncă necesare pentru acest proiect.

Investiţia pentru cele nouă reactoare este evaluată la 6,4 miliarde de euro.

Potrivit lui Ion Rotaru, reprezentant al Romatom, există un interes deosebit al companiilor româneşti să participe la construcţia reactoarelor nucleare 3 şi 4, respectiv 71 de societăţi, specializate în producţia de componente, echipamente, construcţii-montaj, proiectare şi inginerie în sectorul nuclear civil.

Cele 71 de companii au avut anul trecut au avut o cifră de afaceri cumulată de 2,4 miliarde de lei (550 milioane euro).

Studiul recomandă Guvernului "un lobby inteligent" la nivelul UE pentru atragerea finanţării, nu doar pentru centrala de la Cernavodă, ci şi pentru alte mari proiecte, precum hidrocentrala Tarniţa, judeţul Cluj, a mai pus Rotaru.

Directorul general al Nuclearelectrica, Daniela Lulache, a afirmat că energia nucleară s-a integrat în Europa înaintea politicienilor şi că speră în finalizarea investiţiei de la Cermavodă.

"Cred că este bine să menţinem acest proiect. Cu siguranţă este o decizie strategică, sunt convinsă că ne va da tuturor încrederea să participăm la construirea acestor proiecte, e păcat să nu utilizăm ceea ce avem. Sper să finalizăm cu mare succes acest proiect", a spus Lulache.

Guvernul încearcă să resusciteze investiţia de la Cernavodă, după ce, în urma unor decizii care au afectat structura acţionariatului companiei de proiect, mai mult de jumătate dintre investitori au renunţat la proiect, în 2010.

Iniţial gândit să fie derulat de un joint venture între stat, reprezentat de Nuclearelectrica, şi companii străine, în care niciunul dintre participanţi să nu aibă pachetul majoritar, proiectul reactoarelor 3 şi 4 este acum controlat de stat, cu o participaţie de peste 80%.

Centrala, administrată de compania de stat Nuclearelectrica, funcţionează cu două reactoare, care asigură anual 18% din necesarul de electricitate al ţării. Centrala, a cărei construcţie a început în timpul regimului comunist, este prevăzută să aibă cinci reactoare nucleare.

Înfiinţată în 2001, asociaţia Romatom are în prezent peste 30 de membri, firme din România şi străinătate care produc energie electrică şi termică prin procese nucleare sau furnizează bunuri sau servicii în industria nucleară românească, precum şi firme cu activităţi în domeniul energeticii în general. Printre membrii Romatom se numără Nuclearelectrica, RAAN, UTI Systems, Doosan IMGB şi Ansaldo.