Reorganizări la Tarom: doi oameni cheie în operaţiunile companiei „vor înceta colaborarea cu Tarom“. Operatorul a pierdut 70% din trafic în 9 luni

Florin Susanu, directorul de zbor al Tarom, care a ocupat de două ori şi funcţia de director general al companiei în 2017 şi 2019, şi Alfred Ghergan, pilotul-şef, pleacă de la 1 decembrie din conducerea operatorului aerian.

Tarom a pierdut în primele 9 luni ale anului peste 70% din traficul din 2019 din cauza crizei sanitare, situaţie care se suprapune oricum cu peste o perioadă de mai bine de un deceniu în care firma nu a făcut profit, indiferent de contextul de piaţă. Lipsa zborurilor ridică însă o altă problemă majoră pentru companiile aeriene, dincolo de cea financiară, respectiv cea de siguranţă în operare cu un personal care mai mult stă la sol.

„Vă anunţăm că din data de 01.12.2020, domnul Florin Susanu, director operaţiuni zbor, şi domnul Alfred Ghergan, pilot şef, direcţia operaţiuni de zbor, vor înceta colaborarea cu compania Tarom“, se arată într-un mail intern adresat angajaţilor companiei.

În acelaşi document se precizează că posturile eliberate de cei doi vor fi ocupate de Cătălin Radu Prunariu, fiul lui Dumitru Prunariu, primul român care a zburat în spaţiul cosmic, care va prelua funcţia de director de zbor, iar cea de pilot-şef va fi pre­luată de Valentin Voicu, ambii piloţi experi­men­taţi ai Tarom.

„Suntem convinşi că im­plicarea şi profe­sionalis­mul lor vor contribui la o nouă etapă în dezvoltarea com­paniei“, se mai arată în mailul semnat de Mihăiţă Ursu, cel care ocupă din vara aces­tui an funcţia de director ge­neral al Tarom.

La vremuri noi, oameni noi

Potrivit profilului de LinkedIn, Florin Susanu şi-a început cariera în Tarom în 2012, ocupând mai multe funcţii de conducere. Din 2015 este însă directorul operaţiunilor de zbor, rolul lui Susanu fiind cheie în economia afacerilor Tarom. Mai mult, în 2017 şi 2019 el a ocupat pentru scurte perioade de timp funcţia de director general al companiei.

„În contextul pandemiei au apărut foarte multe provocări la nivelul personalului navigant: orele de zbor puţine, care pot duce la diminuarea antrenamentului echipajelor, riscurile sanitare care pot duce la îmbolnăvirea perso­nalului navigant, reducerea drastică a veni­turilor, care a dus la scăderea moralului angajaţilor Tarom, inclusiv al piloţilor şi însoţitorilor de bord. Toate aceste provocări pot reprezenta un risc de siguranţă dacă nu sunt gestionate imediat, corect şi echitabil. În aceste condiţii, principala misiune a noii conduceri a direcţiei de zbor este să păstreze la cele mai înalte standarde nivelul de siguranţă şi disciplină al operaţiunilor de zbor“, menţionează conducerea Tarom, confirmând informaţiile de mai sus.

Potrivit oficialilor companiei, directorul de zbor este persoana responsabilă cu monitorizarea şi execuţia în siguranţă a operaţiunilor de zbor.

„O altă îndatorire este aceea de a se asigura că personalul din subordine este pregătit şi instruit în mod adecvat pentru a-şi desfăşura activitatea în deplină siguranţă, conform calificărilor deţinute, beneficiind de documentaţia şi de suportul logistic necesare. Toate aceste obligaţii conduc la concluzia că aceasta este una din funcţiile cu responsabilitatea cea mai mare în ceea ce priveşte garantarea siguranţei pasagerilor noştri“, subliniază reprezentanţii companiei.

Tot directorul de zbor are, potrivit informaţiilor disponibile, un cuvând greu de spus în politica de combustibil a unei companii aeriene, una dintre principalele categorii de cost în industria de profil.

Motive neoficiale

Demiterea celor doi şefi din Tarom, Susanu şi Ghergan, ar avea mai multe motive în spate. Printre ele ar fi falsificarea unor traininguri obligatorii pentru desfăşurarea activităţii – cel de bunuri periculoase,  sau chiar angajări făcute împotriva intereselor financiare şi de siguranţă ale companiei aeriene.

Astfel, din funcţia pe care o detinea, Florin Susanu, ar fi girat anjarea lui Mihai Dona, 52 de ani, fratele directorului de training din Tarom, Cristian Dona, prin intermediul unui interviu organizat de Alfred Ghergan.

Procesul de recrutare a ridicat o serie de semne de întrebare. În primul rând, interviul a fost pentru funcţia de copilot. Imediat după finalizarea procesului, Mihai Dona a fost upgradat la funcţia de comandant, evaluările în vederea schimbării funcţiei fiind făcute chiar de fratele acestuia, Cristian Dona.

Astfel, Tarom a început să-i plătească „tânărului“ comandant un venit de 72.000 de euro pe an, în loc de cei 44.000 de euro cu care este răsplătit un copilot de Airbus, deşi compania avea la acel moment un excedent de comandanţi.

„La această dată managementul companiei Tarom nu a primit o sesizare oficială în acest sens. În cazul în care o sa apară, vom face toate demersurile necesare pentru a soluţiona situaţia. Vom declanşa o anchetă internă, vom colabora cu autorităţile competente cu toată deschiderea şi vom depune toate eforturile necesare pentru soluţionarea oricărei sesizări“, a precizat însă compania.

Bani de la stat

Cert este că din 2008, Tarom a acumulat pierderi de peste 1,8 miliarde de lei, iar anul acesta se îndreaptă spre un minus de peste 315 milioane de lei (circa 65 de milioane de euro), la rivalitate cu pierderile enorme din 2010, când firma a avut un minus de 332 de milioane de lei. Între timp, afacerile de familie au înflorit.

„Faţă de anul 2019, compania Tarom are o pierdere estimată la -71%, calculată până la finalul lunii septembrie 2020 (ca trafic de pasageri – n.red.). În baza analizelor interne, dar şi a celor realizate de către IATA (Asociaţia Internaţională de Transport Aerian) sau EASA (Agenţia Europeană pentru Siguranţa Aviaţiei), estimăm că trimestrul IV din 2020 va fi unul extrem de dificil, prognoze care se vor replica şi pentru prima jumătate a anului 2021, în care nu se prevede o îmbunătăţire majoră a traficului aerian“, mai spune conducerea companiei.

Astfel, Tarom cere guvernului bani pentru a evita un colaps financiar total. Potrivit Ministerului Transporturilor, proprietarul Tarom, compania ar avea nevoie de fonduri de restructurare de circa 380 de milioane de euro, jumătate din factură urmând a fi achitată de statul român. Restul banilor ar urma să fie o contribuţie proprie a Tarom.

Banii de la stat vor veni doar dacă anumite măsuri vor fi implementate, restructurările de personal fiind printre cele mai importante. Astfel, o treime din angajaţii Tarom ar urma să fie disponibilizaţi, potrivit unui document al Guvernului.

„Impactul restructurării în cadrul direcţiilor/ departamentelor principale se va translata într-o reducere cu 33% a numărului de angajaţi, respectiv 49% în cazul funcţiilor suport. La nivelul companiei Tarom se prognozează o reducere cu 50% a poziţiilor de management“, se arată în documentul menţionat. Compania avea la finalul anului trecut peste 1.800 de angajaţi, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor.

Direcţia tehnică a Tarom va fi şi ea reorganizată şi aici fiind constatate niveluri excesive de management sau competenţe nefolosite la potenţialul maxim. Politica de combustibil va fi reevaluată şi ea, se menţionează în document.

„Optimizarea comercială va include optimizarea rutelor operate, închiderea agenţiilor Tarom proprii, generarea de venituri auxiliare prin negociere cu partenerii actuali şi aplicarea unor strategii de pricing.“

De asemenea, reînnoirea flotei va continua.

„Procesul de modernizare va avea ca rezultat o flotă uniformizată care va permite reducerea semnificativă a costurilor (de exemplu: costurile de întreţinere, costurile cu combustibilul,etc.), precum şi servicii mai bune oferite clienţilor.“