REPORTAJ: Peste 5.000 de persoane lucrează la cele cinci uzine siderurgice Mechel care vor fi vândute

Peste 5.000 de persoane lucrează la cele cinci uzine siderurgice Mechel din România aflate pe lista activelor recomandate pentru vânzare, numărul lor fiind în scădere, spun sindicaliştii, potrivit cărora la cumpărarea fabricilor de către Mechel numărul angajaţilor se apropia de 15.000.

Urmărește
1096 afișări
Imaginea articolului REPORTAJ: Peste 5.000 de persoane lucrează la cele cinci uzine siderurgice Mechel care vor fi vândute

REPORTAJ: Peste 5.000 de persoane lucrează la cele cinci uzine siderurgice Mechel care vor fi vândute (Imagine: Mircea Rosca/Mediafax Foto)

Grupul Mechel este prezent în România din anul 2002, deţinând combinatele Mechel Târgovişte, Mechel Câmpia Turzii, Ductil Steel Oţelu Roşu şi Ductil Steel Buzău şi Laminorul Brăila.

Reprezentanţii Metarom, sindicat la care sunt afiliaţi angajaţii acestor combinate, spun că la cumpărarea celor cinci fabrici de către Mechel numărul angajaţilor se apropia de 15.000, cei mai mulţi fiind la Târgovişte - 7.000 şi la Câmpia Turzii - 5.600.

În prezent, aproape toate combinatele Mechel din România se confruntă cu probleme economice grave, care au dus la disponibilizarea a mii de angajaţi în ultima perioadă. De asemenea, sindicaliştii se declară îngrijoraţi de perspectivele vânzării fabricilor deţinute de Mechel în România şi ameninţă cu mişcări de stradă la Bucureşti în cazul în care autorităţile nu vor da dovadă de o mai mare implicare.

Potrivit sindicaliştilor, la cele cinci combinate mai sunt aproximativ 5.000 de angajaţi, numărul lor fiind însă în continuă scădere.

Liderul Metarom, Mircea Scântei, susţine că cele cinci fabrici ale Mechel au datorii, dar acestea sunt către alte companii din grupul Mechel, lucru pe care nu ştie cum să îl interpreteze în perspectiva vânzării activelor.

Sindicaliştii susţin că, de fapt, grupul Mechel are intenţia de a pleca din România şi vrea să vândă toate fabricile pentru a plăti datoriile de peste 9 miliarde de dolari pe care le are la banca Gazprom, fără să ţină cont de ce se va întâmpla cu cei circa 5.000 de angajaţi.

"O problemă care ne îngrijorează, şi nu există o comunicare cu grupul Mechel, este că ei vor să vândă activele fabricilor din România, ceea ce înseamnă vânzare utilaj cu utilaj. În acest caz rezultă că nu mai există niciun fel de protecţie a niciunui salariat, pentru că, practic, se vând utilajele şi nu există obligaţia cumpărătorului să preia şi oamenii. De acest lucru ne temem. Un alt lucru la fel de grav este că nu vor găsi cumpărător. Din analizele noastre realizate pe tot grupul Mechel reiese că sunt forţaţi să aibă lichidităţi în momentul de faţă, altfel nu înţelegem de ce ar vinde companiile la un preţ sub preţul real, dacă ar fi pregătit vânzarea din timp. Din punctul nostru de vedere sunt presaţi pentru că s-au împrumutat de la banca Gazprom şi au datorii de 9,2 miliarde de dolari şi au de plătit în acest an o rată de 2,5 miliarde de dolari. Înţelegem că este o încercare disperată de a pleca rapid. Alte elemente vom putea afla numai dacă statul român se implică. Fără o implicare a statului român noi ne vom muta cu mişcările de stradă în Bucureşti pentru că nu putem să fim lăsaţi singuri în această luptă de a păstra locuri de muncă", a declarat Scântei.

El susţine că decizia autorităţilor române de a permite Mechel să deţină un monopol în România a fost "o greşeală".

"Cei de la Mechel au o structură de monopol în România. Cumpărarea de către Grupul Mechel a cinci fabrici cu profil similar în România şi privatizarea acestora a fost o decizie proastă a autorităţilor române, pentru că niciodată nu pui toate ouăle în acelaşi coş. Este o lecţie de economie pe care o învaţă şi copiii de grădiniţă. Dacă dăm timpul înapoi, vedem că în momentul când Mechel s-a apucat să cumpere fabrici în România s-a sesizat Consiliul Concurenţei, dar acesta a decis că nu se formează o structură de monopol şi a acceptat achiziţiile din România. Cei de la acest consiliu ar putea fi întrebaţi cum au judecat atunci", a subliniat Mircea Scântei.

- Mechel Câmpia Turzii

Combinatul de la Câmpia Turzii produce sârmă zincată, cuie, fibre metalice, profile din oţel.

La Mechel Câmpia Turzii au fost, iniţial, la privatizarea combinatului, în 2003, aproximativ 5.600 de angajaţi, dar au avut loc mai multe etape de disponibilizări, astfel că acum au mai rămas circa 1.000 de salariaţi. În luna iunie au fost concediaţi 800 de salariaţi şi există intenţia de a mai fi disponibilizaţi încă 800 din cei aproximativ 1.000 de oameni rămaşi.

"Ce am mai descoperit este faptul că solicitările celor de la Mechel Câmpia Turzii adresate Prefecturii Cluj de a fi ajutaţi sunt nefondate, pentru că noi am identificat faptul că dacă se mişcau bine şi aduceau şi contracte de la export aveau o producţie mult mai mare decât cea din prezent şi aveau comenzi. Nu ştim care este strategia lor de funcţionare. Suntem în alertă maximă, dar ne lipsesc informaţiile din partea grupului Mechel. Am încercat să avem mai multe întâlniri cu ei de la începutul anului, dar nu am putut. E imposibil să te manifeşti în halul ăsta, fără dialog", afirmă Scântei.

Liderul sindicatului de la Mechel Câmpia Turzii, Ioan Pascu, a reclamat încălcarea de către acţionarii ruşi a contractului de privatizare, iar zeci de angajaţi ai combinatului au pichetat în ultima săptămână sediul societăţii.

"Prin anunţul de a se vinde fabricile din România, în sfârşit, s-au hotărât să iasă la suprafaţă. Eu zic că-i o veste bună pentru că ei nu mai aveau de gând să continue activitatea în România, aveau de gând doar să mai taie şi să mai recupereze bani pe fierul care mai există la ora asta în combinat. Cei de la Mechel se grăbesc să vândă tot şi să plece din România. Vor să se concentreze pe minerit", a spus Pascu.

Ministrul delegat pentru dialog social, Liviu Pop, anunţa că pentru ajutorul celor 820 de persoane disponibilizate de la Mechel Câmpia Turzii şi Mechel Service a fost gândit un proiect finanţat din fonduri europene, iniţiat pentru zona Câmpia Turzii - Turda, de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Cluj, Prefectura Cluj şi Ministerul Muncii.

"Din cele 820 de persoane, 753 sunt din Mechel Câmpia Turzii, iar restul de 67 de persoane rămase fără locuri de muncă provin din Mechel Service. Sunt vizate 95 la sută din totalul persoanelor concediate din combinatul Mechel, iar peste 80 la sută din valoarea acestui proiect va merge spre acestea. Mai exact, din cei 95 la sută, targetul de ocupare a forţei de muncă prin înfiinţarea unui combinat social este de 50 la sută. Acest combinat social este format din patru asociaţii înfiinţate în baza Legii nr. 26/2000, una dintre asociaţii este de producţie de metal, una de plastic, una de materiale textile, iar a patra este centrul de coordonare pentru cele trei. În ceea ce priveşte restul de 45 la sută, vor fi ajutaţi prin alte măsuri de ocupare a forţei de muncă, cum ar fi PFA-uri, cursuri de calificare gratuite sau prin identificarea locurilor de muncă", se arăta într-un comunicat al Ministerului Muncii.

Anunţul disponibilizărilor de la Câmpia Turzii a generat proteste. Astfel, în 14 septembrie, peste 350 de persoane au participat la un miting, nemulţumite de disponibilizările anunţate şi de posibilitatea închiderii fabricii.

Sindicatul de la Mechel Câmpia Turzii i-a cerut premierului Victor Ponta, într-o scrisoare, ca prin intermediul instituţiilor statului să monitorizeze activitatea combinatului şi să stopeze tăierea şi înstrăinarea utilajelor, pentru evitarea închiderii acestuia.

De asemenea, prefectul judeţului Cluj, Ioan Vuşcan, a acuzat acţionariatul rus al companiei Mechel că a urmat o strategie bine pusă la punct, pentru a se retrage din zonă, şi a adus combinatul de la Câmpia Turzii - "perla siderurgiei" - în situaţia de a fi închis. Ioan Vuşcan declara ă disponibilizările la combinatul din Câmpia Turzii au început din perioada 2005-2006, după care au urmat oprirea unor capacităţi de producţie, vânzarea lor şi transportul a zeci de mii de tone de fier vechi în diverse locuri.

Premierul Victor Ponta i-a cerut săptămâna trecută ministrului Economiei să verifice rapid dacă Mechel şi-a respectat angajamentele la combinatul de la Câmpia Turzii, ministrul delegat Liviu Pop anunţând însă deja, la jumătatea lunii septembrie, că a fost verificat contractul de privatizare, iar concluzia este că acesta a fost respectat.

Guvernul a analizat în şedinţa de miercuri dacă grupul metalurgic rus Mechel şi-a respectat angajamentele la combinatul din Câmpia Turzii, iar concluzia a fost că au fost respectate toate clauzele cuprinse în contractul de privatizare.

- Mechel Târgovişte

Combinatul din Târgovişte produce şi comercializează oţeluri sub formă de produse laminate, forjate sau calibrate.

Potrivit lui Mircea Scântei, la Mechel Târgovişte s-au făcut disponibilizări, dar acum lucrează aproape la întreaga capacitate.

Liderul sindicatului de la combinatul Mechel Târgovişte, Gabriel Banu, a declarat că perspectiva vânzării fabricii nu îi sperie pe angajaţi, cu condiţia să fie găsit un cumpărător.

"Nu ne sperie intenţia Mechel de a vinde combinatul de la Târgovişte, câtă vreme se va găsi un cumpărător care să plătească preţul cerut. Sper să se găsească un investitor care să păstreze angajaţii. Problema va fi ce se va întâmpla dacă nu se va găsi un client, iar grupul Mechel pleacă din România. La combinat se lucrează acum aproape la capacitate maximă, avem comenzi", a spus Banu.

Potrivit acestuia, pe platfoma Mechel Târgovişte lucrează în prezent peste 2.100 de persoane.

- Ductil Steel Oţelu Roşu

La combinatul de la Oţelu Roşu se fabrică produse din oţel.

Combinatul Ductil Steel Oţelu Roşu a fost închis temporar, iar cei 570 de salariaţi sunt în şomaj tehnic, primind 75 la sută la din salarii, afirmă preşedintele Metarom.

Mechel a anunţat că va suspenda temporar, în octombrie, producţia la combinatul Oţelu Roşu, conform planurilor de încărcare a capacităţilor grupului rus din România.

- Ductil Steel Buzău

La combinatul din Buzău, care fabrică sârmă şi produse din sârmă, sunt peste 1.000 de angajaţi.

La rândul lor, sindicaliştii de la Ductil Buzău susţin că cel mai bine ar fi ca fabrica să fie vândută de grupul rus.

"La punctul de lucru de la Buzău sunt 1.030 de salariaţi, iar 570 sunt la Oţelul Roşu, deci 1.600 de oameni. Personal, şi e părerea a cel puţin 90 la sută din salariaţi, vă spun că este mai bine să plece. Noi am înţeles ce e comunismul după 2007, după ce ne-au preluat ruşii. Cine nu a trăit lângă ei nu ştie ce e comunismul. Nu vin decât cu ordine şi dispoziţii. Nu există cuvântul înţelegere. Au încercat să ne impună să învăţăm limba rusă, le-am explicat clar că nu se poate, angajaţii nu au de ce să fie obligaţi să înveţe limba rusă. E din suflet dorinţa noastră să plece, să ne lase în pace, poate vin alţii cu care să ne înţelegem mai bine. Ruşii şi-au respectat clauzele din contractul colectiv de muncă, dar n-au făcut nimic bun", afirma liderul de sindicat de la Ductil Steel Buzău, Gheorghe Botică.

El a precizat că în acest moment oamenii sunt "bulversaţi, daţi peste cap, panicaţi", dar li se recomandă să-şi continue activitatea, dincolo de anunţul privind vinderea fabricii de către grupul Mechel.

"Oamenii muncesc. Sunt în actitate, sunt bulversaţi, daţi peste cap, panicaţi, nu sunt siguri pentru ziua de mâine. Le transmit să-şi vadă de treabă. Noi muncim la capacitate maximă, ne vedem de lucru. Sunt şi mulţi unici întreţinători de familii. Dacă ar închide, oamenii vor pleca cu plăţi compensatiorii prevăzute în contractul colectiv de muncă", a spus liderul sindical.

Potrivit acestuia, salariul minim al unui angajat la Ductil Steel Buzău este 1.480 de lei.

- "Laminorul" Brăila

La combinatul din Brăila, unde se produc feroaliaje şi metale feroase, sunt aproximativ 400 de salariaţi.

Anunţul privind scoaterea la vânzare a uzinei brăilene a fost primit cu o bucurie rezervată de sindicatul salariaţilor, care astfel se vede scăpat de tensiunile cu care s-a confruntat de-a lungul timpului în relaţia cu patronii ruşi. Salariaţii şi sindicatul spun că îşi doresc ca unitatea să ajungă la un investitor serios în urma vânzării.

"Noi, ca sindicat, nu regretăm plecarea lor, prin această vânzare, pentru că am avut mari probleme privind respectarea drepturilor salariaţilor. Ei nu se mai pot descurca pe piaţa europeană în valorificarea produselor metalurgice", afirmă liderul sindical al "Laminorul" Brăila, Constantin Iarca.

Sindicaliştii brăileni ameninţă cu mişcări de protest în cazul în care vânzarea nu va duce la salvarea unităţii şi a locurilor de muncă.

Recent, Grupul Mechel a anunţat că a scos la vânzare numeroase active din mai multe ţări, printre care şi întreprinderile pe care le deţine în România pe care speră să obţină 150 milioane de dolari, în scopul reducerii datoriilor şi a finanţa un proiect minier.

Astfel, potrivit cotidianului rus de afaceri Kommersant, Mechel vrea 46 de milioane de dolari pentru combinatul din Târgovişte, 33 de milioane de dolari pentru cel de la Câmpia Turzii, 32 de milioane de dolari pentru Laminorul Brăila şi 39 de milioane de dolari pentru Ductil Steel.

Ca urmare, Mechel a transmis, într-un comunicat, că activitatea celor cinci uzine siderurgice din România va continua în regim normal, iar angajaţii disponibilizaţi vor primi plăţi compensatorii.

"Decizia de vânzare a acestor active nu presupune oprirea permanentă a producţiei. Mai mult decât atât, pentru evitarea închiderii întreprinderilor, Mechel va depune eforturi maxime spre păstrarea uzinelor în stare funcţională. Grupul Mechel este interesat în asigurarea valorii capitalizate maxime a activelor sale din România. În scopul realizării acestui obiectiv conducerea a fost nevoită să ia o serie de măsuri de optimizare a producţiei şi minimizare a costurilor. Astfel a fost suspendată temporar funcţionarea unor secţii şi au fost disponibilizaţi o parte din angajaţi. În acelaşi timp, aceste măsuri au permis păstrarea viabilităţii întreprinderilor. Cea mai mare parte dintre angajaţi vor fi păstraţi. Toţi angajaţii disponibilizaţi vor primi compensaţii conform cu legislaţia în vigoare şi contractele colective de muncă", se menţionează în comunicat.

Astfel, la Mechel Târgovişte, Ductil Steel Buzău şi Laminorul Brăila vor funcţiona toate capacităţile de producţie conform programului aprobat, la Mechel Câmpia Turzii va funcţiona secţia trăgătorie de oţel, iar Ductil Steel Oţelu Roşu va funcţiona în condiţii normale, susţin reprezentanţii grupului rus.

Autorităţile române au iniţiat o serie de întâlniri cu conducerea Grupului Mechel în încercarea de a găsi soluţii la situaţia creată în urma intenţiei de vânzare a fabricilor din România.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Muncii, ministrul delegat pentru dialog social, Liviu Pop, a discutat cu Yurii Guschin, coordonatorul Mechel pe România, pe tema vânzării întreprinderilor româneşti Mechel.

"Pentru a nu lăsa zvonurile să-i dezinformeze pe cei direct implicaţi în această situaţie, informăm faptul că vânzarea întreprinderilor româneşti Mechel nu presupune închiderea producţiei acestora. Mechel va respecta planul existent de optimizare a producţiei şi personalului. La Mechel Câmpia Turzii va fi conservată o parte a capacităţilor neutilizate în procesul de producţie, în scopul păstrării lor în stare de funcţionare şi va funcţiona, în întregime, secţia de trăgătorie de oţel a întreprinderii. Scopul principal al companiei în momentul de faţă, care coincide cu dorinţa Guvernului, este păstrarea integrităţii întreprinderilor", se arăta în documentul citat.

(Material de Vasile Măgrădean, corespondenti@mediafax.ro)

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici