Retrogradarea Franţei de către Moody's ar putea slăbi poziţia ţării în negocierile pentru bugetul UE

Retrogradarea Franţei, cu o treaptă de la "Aaa" la "Aa1", reflectă temerile unor politicieni germani că eşecul preşedintelui Hollande de a recunoaşte urgenţa problemelor economiei franceze riscă să agraveze criza din Europa, potrivit Bloomberg.

"Scăderea ratingului va creşte mult presiunea asupra Franţei. Oferă Germaniei un avantaj mai mare în faţa Franţei", a declarat Jan Techau, director la biroul din Bruxelles al Carnegie Endowment for International Peace.

Costurile de împrumut ale Franţei au scăzut după ce agenţia Standard & Poor's a retrogradat ratingul suveran al ţării în ianuarie, astfel că impactul deciziei Moody's ar putea fi mai mult politic decât financiar.

Randamentul costurilor de împrumut pe 10 ani ale Franţei a urcat, marţi, cu 0,02 puncte procentuale, la 2,09%, foarte aproape de minimul record de 2% înregistrat în august.

Diferenţa dintre randamentele pe 10 ani ale Franţei şi Germaniei este în prezent de 0,73 puncte procentuale, comparativ cu 2 puncte procentuale în urmă cu un an şi 1,43 puncte procentuale în mai, când Hollande a preluat postul de preşedinte.

"Nu vreau să minimalizez această decizie, dar Franţa rămâne una dintre economiile cu cele mai ridicate ratinguri. Nu va exista o reducere a încrederii între Franţa şi Germania", a declarat ministrul francez de Finanţe, Pierre Moscovici, într-o conferinţă de presă la Paris.

Franţa s-a opus, înaintea summit-ului care începe joi la Bruxelles privind noul buget multianual al UE, propunerilor pentru diminuarea fondurilor pentru agricultură, în timp ce Germania vrea să limiteze cheltuielile UE.

Franţa este cel mai apropiat partener al Germaniei în Europa şi "ar fi bine dacă socialiştii francezi ar iniţia reforme structurale reale", a declarat, în noiembrie, Volker Kauder, şeful grupului parlamentar al formaţiunii cancelarului Angela Merkel. Germania ar vrea ca Hollande să se apropie mai mult de Merkel, a spus Kauder.

Hollande s-a îndreptat, însă, în direcţia opusă. Preşedintele francez a redus vârsta de pensionare pentru unii angajaţi, a impus o taxă de 75% pentru veniturile mai mari de 1 milion de euro şi a majorat salariul minim. De asemenea, a exercitat constant presiuni asupra cancelarului Merkel pentru atenuarea cerinţelor referitoare la austeritate.

Franţa ar putea înregistra în acest an un deficit comercial apropiat de recordul de anul trecut, în timp ce şomajul se află la maximul a 13 ani, iar companii ca PSA Peugeot Citroen şi Alcatel-Lucent desfiinţează mii de locuri de muncă.