RETROSPECTIVĂ | Deficitul de forţă de muncă, subiectul anului 2019 în economie

În sprijinul demersului său, Damian invoca, în Ziarul Financiar, un studiu PwC conform căruia Romania pierde anual circa 30 de miliarde de lei (3% din PIB) din cauza deficitului forţei de munca, si asta doar în mediul antreprenorial. Sumă echivalentă cu evaziunea fiscală pe TVA din 2017. O alta statistică arata ca firmele pierd 10% din timpul productiv cu ocuparea posturilor vacante, din nou un cost enorm, mai ales pentru angajatorii industriali.

Exista o cerere de peste 500 mii de locuri de munca pentru personal calificat de executie, tehnic si administrativ in constructii, ospitalitate, comert, manufactura, IT - care nu poate fi acoperita desi avem statistici despre 500 de mii de tineri care nu lucreaza, nu se instruiesc şi nu invata si alti 400 de mii de oameni aflati in evidentele agentiilor de ocupare a fortei de munca, multi dintre acestia mai mult ca sigur muncind la negru. Oricate tipuri de facilitati fiscale s-ar da, se pare ca nu atrag mai multi muncitori in sectoarele economice care daca ar avea resursa umana, ar exploda ca performanta.

„Angajatori isi fura unii altora angajatii, dandu-le salarii mai mari, ridicand stacheta asteptarilor (tot mai invers proportionale cu nivelul de calificare), manevrand intr-o directie incet-incet nesustenabila tocmai pentru ei insasi. Statul este afectat in egala masura. Principalul motiv pentru care avansul la proiectele de infrastructura este lent si pentru care multe investitii sunt amanate ramane deficitul de forta de munca: vorbiti cu orice diriginte de santier al unei lucrari publice si va confirma acest lucru, nu gaseste muncitori, indiferent de facilitatile salariale create”, spune Dragoş Damian.

Autoritatile vorbesc despre pensii si salariul minim, in loc sa modifice de urgenta legislatia muncii asa cum le cer operatorii economici - contracte de munca de 12 ore cu acelasi angajator, schimbari ale reglementarilor privind repausul dupa orele suplimentare, restrictii rezonabile privind migratia muncii. Iar legea de aprobare a OUG 79/2017 inca sta in Parlament la doi ani de la emiterea ordonantei, lasand in continuare economia sa planeze in incertitudine.

Asadar, un calcul estimativ arata ca Romania pierde peste 50 mld lei anual (5% din PIB) din cauza problemelor cauzate de deficitul de personal calificat si de migratia fortei de munca - fara plan de politici publice de rezolvare, si sub amenintarea agravarii in urmatorii 5 ani prin iesirea la pensie a decreteilor. Merita prin urmare sa privim deficitul de forta de munca ca Personalitatea anului 2019 in economie si sa rugam politicienii sa-i adreseze planul de tara cuvenit.

Peste jumătate dintre antreprenorii români (52%) spun că lipsa personalului calificat le generează pierderi financiare, care, estimate pentru întreaga economie, ajung la 7,1 miliarde euro, relevă studiul PwC European Private Business Survey. Majoritatea antreprenorilor se confruntă cu lipsa candidaţilor mai ales atunci când vor să recruteze tehnicieni, personal administrativ sau experţi în vânzări. ”Dificultatea de a găsi angajaţi cu abilităţile necesare pentru anumite ocupaţii limitează potenţialul de creştere al companiilor antreprenoriale şi, implicit, al economiei ţării. Estimările antreprenorilor arată că pierderile lor totale cauzate de lipsa forţei de muncă se situează la 3,7% din Produsul Intern Brut (PIB) al României. Migraţia masivă a lucrătorilor români către statele din Vestul Europei, îmbătrânirea populaţiei şi programa educaţională inadecvată sunt principalele motive care au condus la actuala situaţie de pe piaţa muncii”, apreciază Ionuţ Simion, Country Managing Partner, PwC România.

Peste o treime dintre antreprenorii români (36%) arată că deficitul de talente le generează pierderi de până la 5% din cifra de afaceri, 10% indică pierderi între 5-10%, iar 6% spun că depăşesc 10% din cifra de afaceri. Totuşi, 48% arată că nu au pierderi din acest motiv.

Măsurile pe care le iau antreprenorii români pentru a atrage specialişti sau pentru a dezvolta abilităţile digitale ale angajaţilor sunt formarea internă şi externă, recrutarea de specialişti în domeniu, respectiv de absolvenţi, şi calificarea forţei de muncă prin colaborarea cu start-up-urile din domeniul tehnologiei. 68% dintre antreprenori spun că găsesc greu personal tehnic, respectiv administrativ sau de suport. Cu aceste procente, România se plasează pe primul loc printre ţările din Europa Centrală şi de Est, având cel mai mari deficit de specialişti pentru aceste două categorii de ocupaţii. Jumătate dintre anreprenori au probleme să angajeze personal de vânzări, 46% - ingineri, 40% - traineri şi 22% - management superior. Pentru fiecare dintre aceste ocupaţii, România se află pe locul al doilea în regiune din punct de vedere al lipsei de personal, aşa cum este perceput de antreprenori. Nu în cele din urmă, mai mult de un antreprenor din cinci menţionează ca dificilă angajarea specialiştilor în domeniul financiar- contabil, procent care situează România pe locul al treilea în Europa Centrală şi de Est, iar 18% experţii digitali unde ţara noastră coboară pe locul al şaptelea în regiune.

Situaţia României se regăseşte la întreg nivelul Europei Centrale şi de Est, pierderile economice totale estimate din cauza deficitului de competenţe ajungând la 358 miliarde de euro, valoare mai mare decât PIB-urile adunate ale Croaţiei, Ungariei şi Slovaciei.

În aceste condiţii, ce fac firmele? Un sfert dintre companiile iau în calcul importul de forţă de muncă pentru a-şi acoperi deficitul de angajaţi, cererea fiind, în special, pentru muncitori necalificaţi sau sezonieri. Companiile care şi-au exprimat această intenţie provin preponderent din sectoare precum hoteluri şi restaurante, construcţii sau agricultură. O tendinţă similară a apărut, conform studiului, în servicii de tip business process solution si IT&C.

Pentru 2019, Romania a stabilite un contingent de 8.000 de muncitori straini care pot fi angajaţi. Conform datelor Inspecţiei Muncii, în Romania sunt activi peste 17.000 de salariati cetateni straini non UE-SEE, cei mai multi din Turcia (3.627), China (2.120), Moldova (1.787) si Vietnam (1.554).

Potrivit estimărilor PwC, pentru a susţine o creştere economică de 3,5% este nevoie de încă 1 milion de angajaţi, până în 2022.

“Importul forţei de muncă poate fi o soluţie temporară pentru anumite sectoare. Pe termen mediu şi lung, însă, companiile ar trebui să se concentreze pe adoptarea şi punerea în practică a unor programe de educaţie şi dezvoltare a competenţelor angajaţilor, în special digitale, având în vedere că în următorul deceniu automatizarea si introducerea inteligenţei artificiale vor înlocui preponderent locurile de muncă care presupun activităţi repetitive. Inovarea şi digitalizarea vor contribui la eficientizarea proceselor, urmând ca cererea pentru angajaţii mai puţin calificaţi să scadă, mai ales în domenii precum agricultură sau industrie manufacturieră, unde există cea mai mare probabilitate ca locurile de muncă să fie înlocuite”, spune Ionuţ Sas, Partener, People&Organisation Leader PwC România.

Pe de altă parte, deşi companiile spun că găsesc greu angajaţi, România are una dintre cele mai mari ponderi ale populaţiei inactive din Uniunea Europeană, arată studiul salarial şi de beneficii PayWell România 2019. ”În acelaşi timp ne confruntăm cu o situaţie paradoxală: avem una dintre cele mai scăzute rate ale şomajului din Uniunea Europeană, de 3,2%, cea mai mică din ultimii 30 de ani, dar avem al treilea cel mai ridicat nivel al populaţiei inactive dintre statele membre. Cauzele sunt diverse şi multe dintre ele au legătură cu structura economiei pentru că există regiuni ale ţării unde oportunităţile de angajare sunt foarte reduse sau inexistente. Unele companii au aplicat programe de educaţie sau formare profesională în aceste zone. O astfel de abordare ar contribui la utilizarea potenţialului uman existent”, spune Oana Munteanu, Senior Manager, People&Organisation PwC România

Excluzând pensionarii şi populaţia de peste 15 ani care urmează o formă de învăţământ, peste 1,1 milioane persoane sunt teoretic disponibile pentru a fi angajate.

Cu toate acestea, companiile par să îşi menţină optimismul, în condiţiile în care jumătate dintre companiile din România (54%) intenţionează ca, în 2020, să crească numărul de angajaţi cu 11% în medie. Cea mai mare cerere de noi angajaţi este în sectorul IT&C, urmat de industrie, auto şi retail. Astfel, 91% dintre companiile din IT&C intenţionează să majoreze numărul de angajaţi în medie cu 20% anul viitor. În industrie şi auto, 71% dintre societăţi vor să angajeze în medie cu 6,2% mai multe persoane şi 50% dintre firmele din retail au nevoie de un plus de 6,4%. Creşteri de personal au mai menţionat 40% din companiile din sectorul de servicii financiare şi 30% dintre firmele din farma.

“Principalele provocări la care se aşteaptă departamentele de resurse umane în 2020 vor fi fluctuaţia de personal şi angajamentul redus, creşterea costurilor salariale, impactul digitalizării asupra forţei de muncă şi deficitul de forţă de muncă. Utilizarea noilor tehnologii şi automatizarea înseamnă competenţe şi poziţii noi, fapt care începe să se reflecte în organigramele angajatorilor din România. Spre exemplu, majoritatea posturilor nou apărute în anul 2019 se află în zona de digital şi social media”, spune Oana Munteanu, Senior Manager People&Organisation, PwC România.

Multe companii se consideră pregătite să facă faţă deficitului forţei de muncă şi costurilor salariale pe care le implică atragerea şi creşterea numărului de angajaţi în anul 2020.