Reuters: Avansul economiei României ar putea fi oprit de îngheţarea creditelor şi expunerea leului

Leul a scăzut cu circa 10% din 12 septembrie, ziua care a precedat falimentul băncii americane de investiţii Lehman Brothers, care a marcat intrarea într-o nouă fază a crizei financiare globale.

Aprecierea valutelor străine, îndeosebi a monedei unice europene, în raport cu leul induce riscuri mari pentru economie, precum majorarea ratelor la creditele în valută.

"Această situaţie ar putea conduce la probleme atât pentru companii, cât şi pentru consumatori, probabil la o prăbuşire a ciclului de creditare în valute străine", potrivit băncii americane de investiţii JPMorgan Chase.

O altă problemă ar fi, potrivit Reuters, majorarea dobânzii creditelor interbancare la 3 luni pe piaţa românească cu 3,5 puncte procentuale din martie până acum. Băncile vestice cu filiale locale furnizează în prezent 70% din finanţarea sistemului bancar local, însă fondurile s-ar putea diminua semnificativ dacă pieţele de credite din vestul Europei nu îşi recapătă dinamismul.

"O criză a creditelor ar avea un impact devastator asupra acestor economii (România şi Bulgaria - n.r.), care s-au bazat în mare măsură pe creşterea pieţei împrumuturilor pentru a-şi finanţa expansiunea", potrivit unui raport al băncii franceze BNP Paribas.

Cu toate acestea, îngheţarea pieţei creditelor ar putea avea şi efecte pozitive, precum diminuarea deficitelor de cont curent şi a inflaţiei din aceste ţări.

Statele membre UE din regiunea baltică, respectiv Letonia, Estonia şi Lituania, a căror creştere economică accelerată din ultimii ani s-a bazat pe consum, au mari probleme în urma crizei creditelor. Letonia şi Estonia sunt deja în recesiune, iar economiştii anticipează o încetinire accentuată a creşterii pentru Lituania, potrivit analizei Reuters.

Dintre cele mai avansate state membre UE din regiune - Polonia, Cehia şi Ungaria, numai Ungaria are o expunere mare la împrumuturi în valute străine, însă toate trei sunt afectate de frânarea pieţelor din zona euro, care a determinat scăderea exporturilor.

Cele mai pesimiste scenarii ale analiştilor anticipează o prăbuşire a creşterii economice din statele baltice şi balcanice, care va conduce ulterior la o recesiune acută şi, în final, la accentuarea şomajului, frânând cu mai mulţi ani eforturile noilor state membre UE de a ajunge ţările din vest din punct de vedere economic şi al nivelului de trai.