Reuters: Europa emergentă se pregăteşte pentru contagiune cu scuturile de apărare ridicate

Regiunea este mai bine pregătită din punct de vedere bugetar, iar cele mai mari riscuri sunt retragerile de capital şi impactul asupra comerţului, se arată în articol.

În pofida acordului de săptămâna trecută pentru susţinerea Greciei, persistă dubiile legate de solvabilitatea ţărilor periferice din zona euro şi incertitudinile legate de capacitatea politicienilor americani de a ajunge la un acord de reducere a deficitului bugetar şi creştere a limitei de îndatorare, ceea ce a adus investitorii la limita răbdării.

După prăbuşirea Lehman Brothers, în 2008, vânzarea activelor riscante a dus la reducerea cu un sfert a valorii valutelor din Europa Centrală şi de Est faţă de euro, iar randamentele obligaţiunilor au atins maxime multianuale.

Liniile de credit către multe bănci au fost închise, iar Letonia, România şi Ungaria au fost nevoite să accepte programe internaţionale de sprijin financiar. Toate ţările din regiune, cu excepţia Poloniei, au intrat în recesiune.

De această dată, ţările din regiune, pornind de la Marea Baltică până la Marea Neagră, sunt mai bine pregătite, după ce şi-au asigurat finanţare pentru situaţii de urgenţă, au redus deficitele bugetare şi au luat măsuri preventive anticriză.

Dar canalele de contagiune, respectiv finanţarea statelor, sectoarele bancare, ieşirile de capital şi comerţul, reprezintă încă pericole.

"Va fi un efect de contagiune în Europa Centrală. Problema este pe ce canale. Totul va depinde de cum evoluează criza din zona euro", a declarat Neil Shearing, analist la Capital Economics.

Pericolul imediat este ca înrăutăţirea situaţiei în periferia zonei euro sau un default (incapacitate de plată) al Statelor Unite să determine investitorii să renunţe la activele riscante, ceea ce ar urca randamentele obligaţiunilor şi ar duce la deprecierea monedelor.

Un eveniment similar după prăbuşirea Lehman a şters 30% din valoarea zlotului în raport cu euro şi a urcat randamentul obligaţiunilor ungare pe termen de doi ani la 14,25% de la 8,6% înaintea crizei.

"În cel mai pesimist scenariu, în care obligaţiunile SUA se vor prăbuşi după retrogradarea ratingului, impactul ar putea fi la fel de grav ca în 2008", a declarat Nigel Rendell, analist la RBS.

Din luna mai, leul s-a depreciat cu 3,7%, iar zlotul cu aproape 2% faţă de euro, dar randamentele obligaţiunilor sunt în multe cazuri sub cele ale ţărilor periferice din zona euro.

Costul asigurării obligaţiunilor italiene pe termen de cinci ani a crescut cu 1,1 puncte procentuale, la 2,81%, de la 1 iulie, dar în cazul României acest cost a urcat cu doar 0,01 puncte, la 2,36%, iar în cazul Poloniei cu 0,16 puncte, la 1,65%.

Autorităţile din aceste state au avertizat că vor riposta.

Reprezentanţii băncii centrale poloneze au arătat că vor interveni să susţină zlotul. iar Ministerul de Finanţe a anunţat că ar putea vinde euro pe piaţa deschisă, în acelaşi scop.

Banca centrală din Ungaria a menţinut marţi dobânda de politică monetară la nivelul de 6%, din cauza riscurilor din zona euro, iar analiştii se aşteaptă ca rata să rămână la acest nivel până la sfârşitul anului.

Analiştii cred că aceste măsuri de apărate pot limita pagubele, dacă situaţiile din SUA şi zona euro se înrăutăţesc.

Regiunea este mai bine apărată faţă de riscurile de finanţare ale ţărilor şi cele bancare, ca urmare a nivelului relativ scăzut al datoriilor şi a măsurilor de austeritate menite să reducă deficitele bugetare aproape de pragul de 3% prevăzut în legislaţia europeană.

Polonia, România, Lituania, Letonia şi Bulgaria vor să atingă această limită anul viitor, iar Cehia în 2013, în timp ce Estonia şi Ungaria se aşteaptă la excedente în acest an.

Polonia şi România au încheiat acorduri preventive de finanţare cu FMI, pe care le pot accesa în caz de nevoie, iar Ungaria, care a naţionalizat în acest an fondurile private de pensii, dispune de rezerve.

La fel şi Bulgaria, sub forma unor economii de 2,7 miliarde de euro constituite înainte de criză.

"Teoretic, aceste ţări nu suferă în privinţa solvabilităţii datoriilor, au un nivel redus la datoriilor şi mai mult spaţiu de manevră fiscală pentru a suporta costurile", a declarat Tim Ash, şef al departamentului de cercetare pentru Europa Centrală al RBS.

Aceste sisteme de apărare pot ajuta guvernele să îşi susţină sectoarele bancare.

România şi Bulgaria sunt cele mai expuse, întrucât băncile din Grecia reprezintă 17%, respectiv 28% din sectoarele lor bancare.

Băncile din Ungaria sunt afectate de creditele neperformante, după ce forintul s-a depreciat cu 11% faţă de francul elveţian, din luna mai.

"Sectoarele bancare sunt mici şi în cel mai pesimist scenariu nu vor afecta situaţia financiară a ţărilor", crede Ash.

În privinţa comerţului, cu exporturi care reprezintă 70% din producţia anuală, Ungaria şi Cehia nu prea au ce face pentru a compensa scăderea cererii mondiale.

Agata Urbanksa, analist la ING, a explicat că majoritatea instrumentelor de protecţie faţă de contagiunea crizei sunt rezultatul consolidării bugetare prin măsuri de austeritate care au menţinut şomajul ridicat şi salariile la nivele scăzute, factori care au influenţat negativ cererea internă.

În condiţiile încetinirii dezvoltării mondiale în acest an şi a scăderii cererii pentru exporturi în zona euro, perspectivele ca Europa Centrală şi de Est să continue cu un avans economic de 3%-4% sunt reduse, cred analiştii.