Reuters: Fostele state comuniste din UE s-au orientat serios către adoptarea euro numai după criză

Loviţi, în ultimele câteva săptămâni, de deprecierea rapidă a monedelor naţionale, reducerea ratingurilor de credit şi retragerea investitorilor străini, mulţi politicieni din "Noua Europă" înţeleg abia acum statutul euro de refugiu economic în perioade de criză, potrivit unei analize Reuters.

Guvernele din Polonia, Ungaria, Cehia, România şi statele baltice invidiază Slovenia, care, datorită adoptării monedei unice la scurt timp după aderare, nu a fost afectată de îngrijorările investitorilor sau retragerea capitalului străin, induse de criza financiară pe alte pieţe din regiune.

Ungaria a fost cel mai serios lovită de criză şi a devenit primul stat membru UE care a primit ajutor de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) în ultimii 30 de ani, după o perioadă lungă de cheltuieli exagerate, finanţate prin credite.

Prăbuşirea forintului şi măsurile drastice pe care au fost nevoite să le adopte autorităţile de al Budapesta pentru a evita colapsul economic au avut un impact răsunător în regiune. Preşedintele polonez, Lech Kaczynski, de obicei un "eurosceptic", a declarat că situaţia din Ungaria reprezintã un avertisment suficient pentru a intensifica eforturile de aderare la zona euro.

Liniştiţi de creşterea economică rapidă care a însoţit aderarea la Uniunea Europeană, aprecierea monedelor naţionale şi accestul la soluţii ieftine de creditare internaţională, guvernele din fostele ţări comuniste au presupus că riscurile asocitate statutului de economii emergente nu mai sunt de actualitate.

Astfel, programele de adoptare a monedei unice au fost amânate întrucât nu erau considerate prioritare, excepţie făcând Slovacia şi Slovenia.

Cu toate acestea, vina nu este numai a liderilor politici, ci şi a investitorilor, care au ignorat amânarea reformelor şi întârzierea aderării la zona euro, şi au injectat masiv capital pentru a obţine profituri rapide în urma creşterii economice explozive din regiune.

Beneficiile eliminării riscurilor legate de fluctuaţiile de schimb valutar, obţinerii unor costuri mai reduse ale creditelor, protecţiei acordate de BCE sau influenţei grupului Ecofin al miniştrilor de finanţe din zona euro au devenit elemente abstracte pentru policitienii şi investitorii din aceste ţări, chiar şi recent, când criza financiară s-a accentuat în SUA şi Europa de Vest.

Deşi politicienii din regiune au început, cel puţin la nivel declarativ, să încurajeze eforturile pentru adoptarea euro, Polonia face cele mai serioase progrese în acest sens, potrivit Reuters.

România şi-a stabilit ca obiectiv să adopte euro la orizontul anului 2014, ceea ce înseamnă că va trebui să intre în mecanismul european al ratelor de schimb (ERM2) în anul 2012.