Reuters: Guvernul român pierde lupta pentru limitarea costurilor de împrumut

Autorităţile s-au chinuit să vândă obligaţiuni la randamente considerate acceptabile de către oficialităţi şi au refuzat să depăşească pragul de 7%, însă yield-urile au şanse mai mari să crească decât să scadă, din cauza măsurilor de austeritate care împiedică relansarea economică, dar şi a guvernului instabil, scrie agenţia de presă.

Potrivit calculelor Reuters, România trebuie să se împrumute de 19 miliarde lei până la sfârşitul acestui an, dacă tranşele de la FMI continuă să fie aprobate, iar titlurile de trezorerie în euro scadente în noiembrie sunt refinanţate.

Ministerul Finanţelor a vândut până acum, în luna iulie, obligaţiuni de numai 982 milioane lei, din cele 4,65 miliarde lei planificate, toate operaţiunile având o maturitate de cel mult un an.

"Întreg apetitul pentru active riscante va scădea (...) Mediul general de finanţare va deveni cu mult mai dificil", avertizează economistul Neil Shearing de la Capital Economics, Londra.

Ministerul Finanţelor a anunţat că speră să strângă bani din emisiuni de obligaţiuni denominate în euro pe piaţa locală, inclusiv una programată pentru săptămâna viitoare, dar şi să apeleze la pieţele internaţionale de capital, notează Reuters, adăugând însă că guvernanţii nu au dat detalii privind nevoile de finanţare din a doua jumătate a anului.

"Nevoile de finanţare (...) cresc, iar finanţarea denominată în euro de pe piaţa locală ar putea fi o diversificare bună", apreciază economistul-şef al UniCredit, Rozalia Pal.

Economiştii estimează că rezervele de cash ale guvernului pot acoperi nevoile pentru maximum una-două luni, însă statul nu este în pericol de a nu-şi putea onora obligaţiile şi are mai multe soluţii posibile la dispoziţie, pe lângă plata unor randamente mai ridicate, scrie agenţia de presă.

Obligaţiunile de 1,4 miliarde euro cu maturitatea în noiembrie erau un motiv de îngrijorare, însă analiştii consideră că Guvernul a demonstrat că poate acoperi această scadenţă printr-un club loan pe termen scurt sau prin acorduri bilaterale cu băncile locale.

Însă, în timp ce aceste opţiuni acoperă necesarul imediat de finanţare, problema reală este doar amânată.

Economistul-şef al ING Bank, Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, consideră că Bucureştiul poate opta pentru întârzierea plăţilor, spre exemplu rambursările de TVA către firme - o greşeală structurală care sugrumă fluxul de numerar - atâta timp cât continuă să plătească salariile şi pensiile din sectorul public.

"Trebuie să atragă lichiditate cât de repede pot, chiar şi plătind randamente mai mari. Altfel, vor fi forţaţi să plătească yield-uri mult mai mari decât acum, atrăgând în acelaşi timp aproape nimic", a arătat el.

Soluţia de a plăti pur şi simplu dobânzi mai mari pentru a vinde obligaţiuni guvernamentale rămâne, de departe, cea mai bună opţiune aflată la dispoziţia guvernului, mai ales din moment ce băncile ar accepta randamente de 7,7-7,8% pentru datorii pe un an, spune Chidesciuc.

Aceste niveluri sunt încă scăzute comparativ cu costurile de îndatorare din ultima parte a anului trecut, când România plătea şi peste 10%, în urma îngheţării acordului cu FMI.

Guvernul trebuie să rămână şi în graţiile FMI, în special după ce instituţia s-a retras săptămâna trecută din discuţiile cu autorităţile ungare, notează Reuters.

Soluţia finală, "de panică", la care poate apela în ultimă instanţă Bucureştiul este să ceară mai mulţi bani de la FMI, potrivit analiştilor.