Reuters: România începe să se ocupe de agricultura ineficientă

Circa o treime din cele nouă milioane de hectare de terenuri arabile este necultivată, cauza principală fiind proprietăţile mici restituite după căderea comunismului, dar şi metodele ineficiente de practicare a agriculturii.

Taxa anuală avută în vedere, de circa 100 de euro pentru fiecare hectar necultivat, ar putea accelera procesul de consolidare şi de majorare a producţiei, într-o perioadă în care preţurile mondiale ale materiilor prime sunt în creştere.

"Amploarea problemei este foarte greu de exagerat. Deseori blochează investiţiile, iar achiziţiile de terenuri sunt dificile", a declarat Stuart Meikle, analist independent în domeniul agriculturii.

Meikle crede că dacă terenurile agricole nu ar fi fost fragmentate şi agricultura ar fi funcţionat normal, România nu ar fi fost în recesiune.

Economia României s-a contractat cu peste 7% în 2009 şi cu 1,2% anul trecut.

România are resurse naturale să hrănească o populaţie de cinci ori mai mare decât cei 22 de milioane de cetăţeni, dar în 2008 a importat alimente de 6,1 miliarde de dolari.

Preţurile terenurilor sunt de circa 2.000 de euro pe hectar, respectiv 15%-20% din media din Marea Britanie şi Germania, potrivit lui Richard Warburton, director general al fondului suedez de investiţii Kinnevik Agri.

Nivelul scăzut al preţurilor reprezintă un stimulent pentru posibilii cumpărători, care ar trebui însă să negocieze cu 100 de proprietari diferiţi, care deţin fiecare unul-două hectate, pentru a cumpăra terenuri suficiente pentru o fermă viabilă.

"În sezonul care va urma adoptării legii vom asista probabil la creşterea producţiei", a declarat Paul Claxton, director general pentru operaţiunile din România ale grupului agrochimic Syngenta.

Claxon estimează că România are capacitatea să producă de trei ori mai mult decât o face în prezent, dar când va reuşi acest lucru este o altă problemă.

România a fost cunoscută drept "grânarul Europei" înainte de al doilea război mondial datorită solului fertil, în special în zona Dunării.

În prezent, agricultura are o contribuţie de circa 7% la PIB, deşi 30% din forţa de muncă este în acest sector, potrivit Băncii Mondiale.

Reuters dă ca exemplu satul Aita Mare din Covasna, unde terenurile sunt împărţite în mici parcele, mijlocul de deplasare preferat este căruţa, iar unele loturi sunt necultivate.

Situaţia poate fi întâlnită la nivelul întregii ţări, grupuri de oameni care însămânţează sau recoltează manual fiind un fapt obişnuit.

În România există 200 de tractoare pentru 100 de kilometri pătraţi de teren arabil, comparativ cu peste 600 de în Franţa şi Germania, 800 în Spania şi peste 2.000 în Italia.

Producţia de cereale este de circa 3.250 de kilograme la hectar, mai mică decât în majoritatea statelor europene, inclusiv decât în Bulgaria şi Serbia, potrivit datelor Băncii Mondiale.

România este pe locul al doilea în Uniunea Europeană, după Franţa, în privinţa recoltei de porumb, dar este cel mai ineficient producător.

"Afacerile agricole din România au un potenţial uriaş. Posibilităţile sunt aceleaşi cu cele din Statele Unite, în urmă cu 100 de ani. Atunci, oamenii migrau spre vest, acum o iau spre est", a declarat Per Villumsen, şeful companiei daneze FirstFarms, care deţine peste 7.000 de hectare de terenuri în România.

Investitori din Orientul Mijlociu, respectiv din Qatar, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite, şi-au exprimat interesul pentru terenuri agricole în România, în vederea creşterii securităţii aprovizionării cu alimente.

Limitele impuse achiziţionării de terenuri de către străini (trebuie să înfiinţeze o companie locală pentru a putea cumpăra) şi proprietăţile fragmentate au făcut ca numai 5% din suprafeţele arabile să fie în proprietate străină.

Taxa propusă reprezintă un pas în direcţia bună, dar nu va stimula semnificativ eficienţa dacă nu va fi cuplată cu alte măsuri, consideră analiştii.

România trebuie să îmbunătăţească folosirea fondurilor UE, în condiţiile în care a absorbit numai 10% din banii alocaţi până în 2013, în timp ce mecanizarea va reduce expunerea la condiţiile meteorologice extreme.

"Statul român ar trebui să ia exemplul Noii Zeelande, o naţiune modernă care este un producător important de alimente. Agricultura şi alimentele ar trebui să fie motorul economiei româneşti", a mai spus Meikle, adăugând că creşterea preţurilor acestora ar aduce ţării ani de prosperitate.