Reviziile termocentralelor din Oltenia ar putea pune o presiune suplimentară pe preţul energiei

Deşi România vrea să închidă cărbunele până în 2032, situaţia de acum, marcată de un consum record de energie şi de preţuri istorice, arată că în absenţa proiectelor noi decarbonarea este doar pe hârtie.

„Potrivit cotaţiilor afişate de OPCOM (bursa de ener­gie) pe PC-OTC (plat­for­ma contractelor bilate­rale cu negociere continuă) în data de 2 august 2021, cel mai mic preţ de vân­zare oferit pentru produsul bandă T4/2021 era de 550 lei/MWh (112 euro/ MWh), respectiv de 515 lei/MWh (104,9 euro/MWh) pentru T1/2022 (sezonul rece este considerat noiembrie-martie, inclusiv). Dacă ne uităm la piaţa din Un­garia, pe 3 august 2021 T4/2021 s-a tran­zacţionat cu 104,3 euro/MWh“, spune Sorin Elisei, director în cadrul Deloitte România, li­derul practicilor de sustena­bilitate şi energie.

În ianuarie, anul acesta energia pe aceeaşi platformă a contractelor bilaterele de pe OPCOM era de 259 de lei pe MWh (53 de euro/MWh), media pri­mului tri­mestru fiind în jurul valorii de 50 de euro/MWh.

Situaţia fără precedent din piaţa energiei electrice, unde preţul a ajuns miercuri, la ora 21:00, la nivelul istoric de 1.000 de lei pe MWh (204 euro/MWh), pe vârf de consum, are la bază mai mulţi factori. Scumpirea certificatelor de emisii, una dintre cele mai mari poveri pentru zona de producţie de energie pe cărbuni, revenirea peste aşteptări a cererii de energie sau diferitele problemele ale parcului intern de generare au contribuit la scumpirea accelerată a electricităţii. Mai mult, România a depins în multe situaţii de vecinii săi pentru a-şi acoperi consumul, lucru care dovedeşte încă o dată lipsa acută de investiţii în capacităţi noi din ultimele decenii.

Mai mult, în ciuda intenţiei de a renunţa la cărbuni în mixul de energie, până în anul 2032, în aceste zile producţia marilor centrale pe lignit din bazinul Olte­niei este esen­ţială în contextul în care energia eoliană are o con­tri­buţie extrem de scăzută.

Cu o pondere de 20-25% din con­sum, cărbunii sunt vitali în acest mo­ment, orice discuţie legată de renun­ţarea la acest tip de energie fiind pur teoretică fără a pune centrale pe gaz în loc. Chiar şi aşa, România importa ieri echivalentul a 10% din necesarul său intern.

Situaţia ar putea fi şi mai delicată în toamnă, atât pe partea de preţ, cât şi în ceea ce pri­veşte asigurarea ne­cesarului in­tern în con­textul în care sunt pro­gramate lucrări de mente­nanţă la marile centrale din bazinul Olteniei.

„Preţurile pentru produsele la termen pentru iarna viitoare nu cred că pot coborî sub 100 EUR/MWh dacă nu se aliniază mai mulţi factori: primul, o corecţie în jos a preţului EUA (certificatul de CO2) (previzionat la circa 55 de euro/tonă în Decembrie 2021 la EEX, oarecum în staţionare faţă de cotaţiile actuale); al doi­lea, legat de evoluţia cererii (influenţată de temperaturile extre­me şi durata acestora); al treilea, disponibi­litatea parcului de pro­ducţie intern (atenţie la mentenanţa nece­sară grupurilor pe cărbune); al pa­trulea, evoluţia pieţelor cuplate“, explică Elisei.

Potrivit datelor de la Transelectrica, operatorul sistemului naţional de transport, un grup de la centrala de la Craiova, de 150 MW, a intrat deja în revizii, lucrările urmând să fie finalizate la jumătatea lunii viitoare. La Işalniţa, un grup de 315 MW va intra şi el în octombrie în lucrări de men­tenanţă. La Rovinari, un grup va fi în revi­zie tehnică până la începutul lunii octom­brie, cu o capacitate de 330 MW, iar la Turceni, grupul 4 de 330 MW va intra în lucrări de luna viitoare până la jumătatea lunii noiembrie. Toate aceste revizii ar pu­tea crea o presiune suplimentară pe un preţ oricum inflamat.