Roland Berger: Cererea pentru vehiculele electrice a scăzut în primul semestru al anului 2020

Conform celei de-a treia editii a indexului de electromobilitate din Romania - "Romanian E-mobility Index (REI 3)" - scorul pieţei locale de electromobilitate este 38, raportat la un potenţial prognozat de dezvoltare de 100 în anul 2025, cu o creştere de 5 unităţi faţă de valoarea aferentă semestrului 2 din 2019

Primul semestru al anului în curs a înregistrat o creştere de 70% a modelelor disponibile pentru cumpărare faţă de semestrul precedent, ajungând la 24 de modele EV şi 48 de modele PHEV, cu o gamă mai variată de caroserii oferite.

Numărul de staţii de încărcare creşte la aproximativ 480 la finalul primului semestru din 2020, însă rată semestrială de creştere înregistrează o încetinire, de la valoarea constantă de ~30% din anii precedenţi la o valoare de ~20%

Cea mai recentă ediţie a studiului Roland Berger analizează amprenta reală de carbon a vehiculelor electrice şi demonstrează impactul ecologic pozitiv al acestora.

Avantajul principal al vehiculelor electrice este lipsa emisiilor directe în comparaţie cu modelele convenţionale care dispun de motoare cu ardere internă. În schimb, emisiile echivalente de carbon (CO2eq.) indirecte, rezultând din procesele de producţie şi reciclare ale vehiculului, sunt aproape duble comparativ cu producţia unui vehicul convenţional, însă impactul general, raportat la parcursul total al vehiculelor, rămâne limitat.

În consecinţă, o importanţă deosebită o au emisiile indirecte produse în cadrul procesului de generare a energiei electrice din combustibili poluanţi, precum ar fi cei fosili. Amprenta totală de carbon a vehiculelor electrice pe întreaga durata de viaţă a vehiculului depinde în mare măsură de nivelul de emisii rezultat din producerea de electricitate.

În ultimii ani, România a beneficiat de un mix echilibrat de generare al energiei electrice, bazat în proporţie de ~60% pe surse regenerabile precum hidroenergia, energia eoliană sau solară sau cu emisii de gaze cu efect de seră limitate, precum energia nucleară. Alte ţări europene generează energie electrică prin metode mai poluante, precum Germania, care se bazează în proporţie de ~40% pe energii regenerabile şi ~10% pe energie nucleară sau Polonia, cu o pondere a surselor de energie bazate pe combustibili fosili de ~90%.

Aşadar, un vehicul EV compact reîncărcând bateriile la reţeaua electrică din România ar reuşi să contrabalanseze efectele negative ale procesului de producţie după parcurgerea a ~73.000 km, în timp ce un EV din Germania ar avea nevoie de ~100.000 km, iar un EV din Polonia nu ar reuşi să contrabalanseze impactul ecologic negativ al producţiei indiferent de parcurs.

Szabolcs Nemeş, Partener în cadrul Roland Berger Bucureşti, este de părere că mixul energetic din România creează oportunităţi ideale pentru investitorii ce doresc să promoveze proiecte sustenabile prin dezvoltarea infrastructurii de încărcare.

Pentru o durată de viaţă totală de 300.000 km, un EV compact reîncărcat la reţeaua electrică din România emite ~95 g de CO2eq. pe km, incluzând şi emisiile rezultate din producţia şi viitoarea reciclare a vehiculului. Într-un caz ideal în care vehiculul ar fi reîncărcat 100% la energie regenerabilă, ar emite doar ~50 g CO2eq./ km. Pe de altă parte, un vehicul compact cu caracteristici similare având un motor cu ardere internă emite peste 150 g CO2eq./ km, fiind semnificativ mai poluant decât vehiculul electric.

Pandemia de COVID-19 a cauzat o serie de schimbări disruptive atât la nivelul procesului de achiziţie al maşinilor (închiderea parţială sau totală a reprezentanţelor, teamă cumpărătorului de a efectua test drive-uri), cât şi la nivel birocratic prin scăderea eficienţei prelucrării dosarelor pentru subvenţiile oferite de autorităţi.

În acest context, numărul de înmatriculări ale vehiculelor electrice noi a scăzut cu 35% faţă de cel de-al doilea semestru al anului precedent, ajungând la un total de 883 de unităţi. Înmatriculările vehiculelor pur electrice (EV) au fost cele mai afectate, înregistrând scăderi de ~40%, ajungând la ~600 de unităţi înmatriculate.

Deşi unul din 55 de vehicule noi înmatriculate a fost vehicul EV sau PHEV, acest rezultat este mult sub media europeană de 6,9% înregistrată în prima jumătate de an. România a fost depăşită de ţări europene precum Spania sau Italia, dar continuă să se claseze în faţa unor economii mondiale puternice precum SUA sau Japonia.

Cu toate acestea, comparând cu aceeaşi perioadă a anului trecut, se observă o creştere a numărului de înmatriculări al vehiculelor noi EV & PHEV de ~40%, comparativ cu o scădere generală a pieţei de autoturisme cu o treime.

În prima jumătate a acestui an, au fost lansate în România ~30 de modele EV şi PHEV, ajungând la un total de 72 de modele, ceea ce reprezintă o creştere de ~70% faţă de semestrul precedent. Creşterea numărului de modele din segmentul PHEV se datorează în principal producătorilor premium, ce oferă spre vânzare 33 din cele 48 de modele disponibile.

Producătorii şi-au diversificat modelele EV & PHEV disponibile în portofoliul dealership-urilor auto şi din punctul de vedere al tipurilor de caroserii disponibile. Aşadar, oferta de modele include SUV-uri de diferite dimensiuni (de la modele de oraş la cele de clasă mare), dar şi vehicule multifuncţionale, sedan, compacte şi sub-compacte.

Piaţa serviciilor de mobilitate atinge un nou grad de maturitate, ţînând cont că unii jucători au început să îşi dezvolte propriile soluţii de mobilitate, pe când alţii oferă servicii integrate de mobilitate – De exemplu, o companie de rîde hailing oferă închirierea trotinetelor electrice aparţînând altui jucător în aplicaţia proprie. O creştere importantă se poate observă şi în zona de micromobilitate, piaţă ce atinge pragul de 9 jucători, continuând tendinţa de creştere din ultimele semestre.

Numărul staţiilor de încărcare din România îşi continuă creşterea din ultimele semestre, ajungând la aproximativ 480 de unităţi. Cu toate acestea, ritmul semestrial de creştere înregistrează prima încetinire din ultimii ani, de la o valoare constantă de ~30% între 2018 şi 2019 la ~20% în prima jumătate a anului 2020.

Deşi infrastructură de încărcare din Bucureşti şi Ilfov reprezintă aproape o treime din reţeaua naţională, zona de vest a ţării este cea care se dezvoltă puternic, în antiteză cu zona de est, unde dezvoltarea economică mai lentă îşi lasă amprenta.

Companiile ce activează în HoReCa şi Retail rămân lideri al numărului total de staţii de încărcare, în timp ce segmentul parcărilor publice înregistrează o creştere puternică în contextul finalizării mai multor proiecte iniţiate în 2018 şi 2019.

Deşi observăm o încetinire a creşterii numărului de staţii de încărcare, tendinţele generale rămân pozitive. Piaţa a încetinit în mare parte datorită pandemiei de COVID-19, ce s-a resimţit atât din perspectiva instalării de puncte noi de încărcare, cât şi din apetitul jucătorilor privaţi de a demara investiţiile în această direcţie.

Dragoş Fundulea, Senior Project Manager Roland Berger Bucureşti, se aşteaptă la o evoluţie accelerată a infrastructurii de încărcare în următorii 2 ani, făcând posibilă crearea unei amprente naţionale de staţii de încărcare cu o acoperire similară cu cea a benzinăriilor, reducând din factorul de stres asociat cu limitările vehiculelor electrice ("range anxiety")

Programul Rabla Plus pe anul 2020 oferă un record de finanţare, cu 140 milioane de lei alocaţi pentru achiziţia de vehicule EV & PHEV. Deşi lansat la final de martie, bugetul pentru persoane fizice a fost epuizat în luna iulie, aspect ce a atras atât o realocare a fondurilor de la categoria persoanelor juridice, cât şi o suplimentare de 60 milioane de lei ce este disponibilă începând cu luna octombrie. În acest fel, bugetul Rabla Plus pentru 2020 depăşeşte dublul fondului alocat în anul 2019 (90 milioane de lei după suplimentări).