România a luat credite de 90 de milioane de euro de la BIRD pentru proiecte de situaţii de urgenţă/ Teodorovici: Planul de finanţări externe a fost depăşit

Acordurile au fost semnate din partea României de Eugen Teodorovici, Viceprim-ministru interimar, Ministrul Finanţelor Publice şi din partea BIRD de Tatiana Proskuryakova, manager de ţară pentru România şi Ungaria, Regiunea Europa şi Asia Centrală.

„Acordurile de împrumut semnate astăzi vor contribui la creşterea vitezei de răspuns a facilităţilor critice ale Poliţiei şi Jandarmeriei Române şi vor consolida capacitatea instituţională pentru reducerea riscurilor de dezastre. Astfel, prin reabilitarea şi modernizarea unui număr de 64 de clădiri ale Poliţiei şi Jandarmeriei se va asigura posibilitatea unui răspuns mai rapid al acestor instituţii în cazul producerii dezastrelor naturale şi va fi redus impactul asupra populaţiei afectate. Grupul Băncii Mondiale reprezintă un partener strategic pentru România, iar în ceea ce priveşte strategia de finanţare a băncii, ca stat membru UE, încurajăm diversificarea instrumentelor de finanţare cu accent pe adaptarea acestora la specificul fiecărui stat membru şi asigurarea complementarităţii cu alte surse de finanţare disponibile“, a precizat Eugen Teodorovici, Ministrul Finanţelor Publice.

Fiecare împrumut este acordat pe o perioadă de până la 10 ani, rambursarea efectuându-se într-o singură tranşă la data de 1 februarie 2029, sumele împrumuturilor fiind disponibile până la data de 31 decembrie 2025.

Punerea în aplicare a acţiunilor prevăzute se va asigura de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Unităţile de implementare a proiectelor înfiinţate în acest scop în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei şi Inspectoratului General al Jandarmeriei.

În ultimul deceniu, Grupul Băncii Mondiale a devenit lider mondial în gestionarea riscului de dezastre, sprijinind ţările member în evaluarea expunerii la dezastre şi gestionarea acestora. Cele două împrumuturi semnate astăzi fac parte dintr-o serie dedicată consolidării rezilienţei la impactul dezastrelor natural şi al schimbărilor climatic în România, primul împrumut din această serie fiind contractat în 2018 pentru îmbunătăţirea managementului riscurilor de dezastre, implementat de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, iar cel de-al doilea este destinat politicilor de dezvoltare privind managementul riscurilor de dezastre, cu opţiune de amânare a tragerii până la apariţia unei catastrofe (CAT-DDO).

Teodorovici: Planul de finanţări externe a fost depăşit, am luat deja şi pentru anul viitor

Ministrul Finanţelor îşi laudă activitatea şi anunţă că planul de finanţări externe a fost depăşit. Teodorovici: Am luat deja şi pentru anul viitor

Planul de finanţări externe a fost depăşit, România a angajat sume în contul anului viitor, aceasta fiind o abordare corectă, pe care un stat normal o are, a declarat miercuri ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici. „Planul s-a depăşit, într-adevăr, în sensul că am luat deja şi pentru anul viitor, prefinanţăm practic ceea ce avem anul viitor de finanţat. Este abordarea corectă pe care un stat normal o are”, a declarat Teodorovici.

Ministerul Finanţelor a împrumutat marţi 2 miliarde de euro de pe pieţele externe, din care 1,4 miliarde de euro pe maturitatea de 12 de ani, şi 600 milioane de euro prin redeschiderea eurobondurilor pe 30 de ani. Acest împrumut de pe pieţele financiare internaţionale vine după ce spre sfârşitul lunii martie Ministerul Finanţelor a împrumu­tat o sumă record de 3 miliarde de euro prin euroobligaţiuni, din care 1,35 mld. euro pe maturitatea de 30 de ani, 500 milioane de euro pe 15 ani şi 1,15 miliarde de euro pe maturitatea de 7 ani. Suma împrumutată depăşeşte estimările ministerului de la începtul anului, când anunţa că are în vedre lansarea de eurobonduri în valoare de 4,25 miliarde de euro.

„Banii se folosesc pentru a finanţa partea de deficit în ansamblul său. Ministerul de Finanţe alocă ministerelor de linie, să spunem, finanţările de care acestea au nevoie, nu facem alocare în zona de pensii sau salarii sau investiţii. Noi alocăm ministerelor care au de asigurat nişte cheltuieli în timpul anului acea finanţare necesară, nimic altceva. Ştiţi foarte bine că multe finanţări se iau pentru a răspunde sau pentru a respecta nişte termene, sunt nişte scadenţe, pentru anumite sume care vin din trecut şi a căror scadenţă dacă este în acest an trebuie plătite până la scadenţă. Şi atunci unul dintre motivele principale pentru care ne împrumutăm este şi a anula obligaţiile de plată (...) e o practică mondială”

În context, ministrul a apreciat că majorarea deficitului de cont curent, despre care guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat că poate crea probleme, este una din preocupările sale. „Acesta e un subiect care trebuie să ne preocupe pentru a vedea exact pentru fiecare zonă din structura acestui deficit, cum putem acţiona astfel încât să fie inversat acest trend. Dar dincolo de asta să spui sau să faci afirmaţii legat de deficit este incorect, dar mă rog, este uşor, e simplu de afară. Dar când treci frumos la comanda să spunem, a unei „maşini”,trebuie să ţii cont de absolut tot ceea ce înseamnă să conduci o maşină. Adică dacă vrei să ai combustibil de calitate ai un alt cost”

Creşterea deficitului de cont curent, care se apropie de 5%, ne poate crea probleme, iar corecţia nu se face pocnind din degete, a declarat miercuri guvernatorul BNR Mugur Isărescu, care a făcut o analiză a situaţiei economiei României, cu ocazia lansării Raportului anual al băncii. „Agenţiile de rating nu se uită doar la adâncimea deficitului de cont curent ci şi dacă autorităţile conştientizează gravitatea acestui fapt”, a subliniat Isărescu.

Teodorovici a explicat: „Vrem să ţinem forţa de muncă în România. Păi am spus de ani de zile, e nevoie de o salarizare adecvată, care să determine cât de cât românii să rămână să profeseze în România şi atunci fac acest lucru. E o măsură, e o lege, fie salarizarea, fie legea pensiilor, de multe astfel de chestiuni legate de zona socială, care costă. Coroborate cu partea de investiţii, asupra cărora am spus că nu o să avem niciun fel de abordare, de delimitare să spunem, şi am spus foarte clar că vom deconta toate facturile legate de investiţii care vin până la final de an spre diferite ministere, de la caz la caz, atunci ca autoritate normal că îţi dă un deficit. Şi atunci trebuie să îţi asumi pentru că eşti un om politic o astfel de abordare, să intensifici măsurile pe zona socială, ceea ce am făcut, creşte numărul de investiţii, ceea ce sper să se facă din ce în ce mai agresiv în sensul bun şi atunci ai acest deficit. Să fii pe partea cealaltă şi să constaţi este simplu, dar atunci când eşti în mijlocul evenimentelor, atunci lucrurile sunt puţin altfel”

Teodorovici: Lucrurile sunt foarte bune vis-à-vis de cât ne împrumutăm

Ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, a declarat miercuri, că lucrurile sunt foarte bune în ceea ce priveşte împrumuturile realizate de statul român, iar comentariile făcute de anumiţi specialişti în spaţiul public nu sunt întemeiate pe studii de piaţă pertinente.

„Ştiţi foarte bine cum, cât şi ce se poate face public. Dacă vor compara România cu ţări din afara UE, din UE, din Schenghen, lucrurile diferă, ştim foarte bine. În funcţie de unde te afli, pe ce maturităţi. Lucrurile stau foarte bine vis-a-vis de cât ne împrumutăm, vis-a-vis de investitorii din piaţă care au încredere în România. Încrederea există în piaţa din România. Dobânzile cresc în toate zonele. Haideţi să somparăm mere cu mere, România cu ţări care sunt pe aceeaşi zonă. Dacă noi comparăm România cu o ţară din zona euro, credeţi că avem costuri de piaţă comparative sau mai mici decât acea ţară? Doi la mână, putem compara România cu o ţară din afara zonei euro, dar care are un mediu mai bun decât România? Iar nu se pot compara una cu alta. Trebuie să luăm în calcul toate elementele, şi atunci vom vedea dacă România se află într-o situaţie bună sau nu”, a afirmat ministrul.

Teodorovici a venit cu veşti bune. „Deja prefinanţăm anul viitor, a declarat acesta. „Ceea ce este o schimbare clară, nu doar reacţionăm. Începem să ne finanţăm deja pentru anul viitor. Şi ne mai fiind sub presiunea împrumuturilor ca şi ţară, putem să decidem la ce costuri intrăm pe piaţă. Lucrurile acestea ar trebui apreciate, a mai explicat ministrul.

În privinţa destinaţiei pe care o vor avea împrumuturile, Teodorovici a explicat că Ministerul de Fianţe se va ocupa de toate ramurile, atât de pensii şi salarii cât şi de investiţii. „Ne împrumută pentru a asigura finanţarea pe diferite zone. Ministerul ştie cât are voie să se împrumute şi asta face. Ne împrumutăm din piaţă ca să şi plătim scadenţele împrumuturilor făcute cu mulţi ani de zile în spate”, a adăugat Teodorovici.

Ministerul Finanţelor a împrumutat marţi 2 miliarde de euro de pe pieţele externe, din care 1,4 miliarde de euro pe maturitatea de 12 de ani, şi 600 milioane de euro prin redeschiderea eurobondurilor pe 30 de ani. Acest împrumut de pe pieţele financiare internaţionale vine după ce spre sfârşitul lunii martie Ministerul Finanţelor a împrumu­tat o sumă record de 3 miliarde de euro prin euroobligaţiuni, din care 1,35 mld. euro pe maturitatea de 30 de ani, 500 milioane de euro pe 15 ani şi 1,15 miliarde de euro pe maturitatea de 7 ani. Suma împrumutată depăşeşte estimările ministerului de la începtul anului, când anunţa că are în vedre lansarea de eurobonduri în valoare de 4,25 miliarde de euro.

Ministrul Finanţelor s-a mai pronunţat şi cu privire la declaraţiile lui Mugur Isărescu: „Banca Naţională este structura de stat care are toate informaţiile. Domnul Isărescu putea să ia mai mult din această presiune, creată de cei care vor neapărat să aducă acest subiect în derizoriu. Legat de această zonă, sunt lucruri transparente, pe care orice guvern, orice ţară le stabileşte la început de an când se aprobă bugetul şi le prezintă în mod public. Se ştie foarte clar cu cât se împrumută Ministerul de Finanţe al unei ţări, în ce zonă, intern, extern. Piaţa trebuie să ştie aceste informaţii şi ele sunt publice. Ce poate să difere? Eventual costul de finanţare şi strategia legată de autorităţile de la care statul decide să se împrumute”, a afirmat acesta.