România a pierdut mult din competenţele de planificare teritorială după 1990- arhitect-şef Bucureşti

"După Revoluţie, tranziţia s-a făcut într-un mod eronat, planificarea fiind imediat atribuită unui sistem totalitar", a spus Pătraşcu la seminarul "Cum va arăta infrastructura României în 2013", organizat de Ziarul Financiar.

Referindu-se la vechea legislaţie, el a dat exemplul legii exproprierilor din anii '70, "o lege foarte bună", deşi prevederile nu erau respectate.

"Noi am negat totul, spre deosebire de alte ţări, care au avut o tranziţie mai lentă", a spus arhitectul-şef.

El a afirmat că Bucureştiul, cu o expansiune relativ târzie faţă de alte capitale europene, are o "structură administrativă nefericită", iar problemele cu care se confruntă nu trebuie tratate local, ci la nivel naţional.

Printre problemele Capitalei se numără cele legate de infrastructura de transport şi dezvoltarea spaţiului public, iar unele obiective trebuie să vizeze dezvoltarea infrastructurii de metrou şi descurajarea traficului în zona centrală.

Pe de altă parte, arhitectul-şef a criticat slaba capacitate administrativă pentru pregătirea proiectelor de atragere a fondurilor europene.

"E greu să-i faci pe unii să înţeleagă avantajele atragerii de fonduri europene", a spus oficialul.

Pătraşcu a mai spus că este foarte important pentru Bucureşti să-şi reactualizeze planul de urbanism general, care este un mecanism de stimulare a dezvoltării şi va include o listă de proiecte prioritare.

"Bucureştiul este singura Capitală din Europa care nu are o agenţie de dezvoltare", a spus arhitectul.

El a mai spus că spre deosebire de proiectare, serviciile de planificare, edilitare sau de urbanism nu pot fi privatizate.