România ar putea avea la dispoziţie un an în plus pentru a cheltui fondurile europene

Potrivit unui comunicat remis marţi MEDIAFAX, măsura propusă ar oferi României şi Slovaciei mai mult timp pentru a cheltui fondurile disponibile prin intermediul politicii de coeziune. Totodată, ea ar permite o mai bună selecţie şi implementare a proiectelor strategice - de exemplu, pentru a stimula competitivitatea IMM-urilor şi crearea de locuri de muncă pentru tineri.

"În ceea ce priveşte România şi Slovacia, ca urmare a deciziilor Consiliului European, prezenta propunere le oferă posibilitatea de a folosi fondurile UE acolo unde este cel mai mult nevoie de ele. Cele două ţări ar trebui să considere această măsură drept un stimulent pentru a-şi consolida eforturile de reformare şi de investiţie", a declarat comisarul pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, László Andor.

Măsura răspunde la solicitarea privind viitorul buget al UE pe care Consiliul European din februarie a adresat-o Comisiei, de a explora modalităţile în care România şi Slovacia ar putea utiliza mai uşor fondurile UE.

Potrivit CE, fondurile alocate statelor membre în cadrul politicii de coeziune se împart în sume anuale care trebuie cheltuite în decurs de doi sau trei ani, în funcţie de ţară. Această regulă este cunoscută sub numele de regula "N+2 sau N+3", N fiind anul în care sunt alocate fondurile. Oricare parte din suma anuală care nu este solicitată de către statul membru în această perioadă se deduce automat din suma totală alocată şi se întoarce la bugetul total al UE.

"Propunerea Comisiei extinde regula N+3 pentru România şi Slovacia care, altfel, ar fi expirat în 2013. Ea oferă acestora o mai mare libertate de a cheltui şi de a solicita fonduri de la UE, reducând riscul de pierdere a fondurilor", se precizează în comunicat.

CE mai propune o măsură ce ar contribui la mobilizarea a aproximativ 500 de milioane de euro de investiţii pentru încurajarea creşterii mai rapide în Grecia, Cipru şi Portugalia. "Aceasta ar majora contribuţia UE de investiţii în favoarea politicii de coeziune şi ar permite o contribuţie naţională mai redusă. Acest lucru ar putea prelungi cu încă doi ani un acord privind cofinanţarea din decembrie 2011, ceea ce ar uşura şi presiunea asupra bugetelor naţionale fără a implica fonduri noi de la UE", arată CE.

Comisia precizează că măsura iniţială de "suplimentare", adoptată în 2011, a înregistrat o creştere temporară a cofinanţării UE de până la 10 puncte procentuale până la sfârşitul anului 2013, realizată la cerere pentru ţările afectate cel mai puternic de criză, cum ar fi Irlanda, Ungaria, Letonia, Grecia, Portugalia şi România.

Măsura nu reprezintă o nouă finanţare, ci permite o utilizare mai uşoară a fondurilor deja alocate în cadrul politicii de coeziune a UE. Contribuţia UE ar creşte până la o valoare maximă de 95 %, reducând astfel cerinţa de cofinanţare naţională la doar 5%. În mod concret, aceasta ar corespunde la aproximativ 500 de milioane de euro în 2014, cu aproximativ 400 de milioane de euro pentru Grecia, 100 de milioane EUR pentru Portugalia şi 20 de milioane EUR pentru Cipru (se aşteaptă ca aceste trei ţări să beneficieze de un ajutor financiar în cadrul unui program de ajustare macroeconomică în 2014).

Ideea adoptării acestei măsuri fusese introdusă, la cererea României şi a Slovaciei, în concluziile Consiliului European din 7-8 februarie, în care liderii ţărilor UE au stabilit proiectul bugetului european pentru exerciţiul 2014-2020.

Preşedintele Traian Băsescu declara atunci că prin această concesie acceptată de Consiliul European, România va putea evita dezangajarea a cel puţin 4 miliarde de euro din fondurile de coeziune alocate în actualul exerciţiu bugetar, 2007-2013.

Rata de absorbţie a fondurilor de coeziune de către România era la 17 mai de 14,37%, adică 2,761 miliarde de euro, raportat la cheltuielile rambursate de Comisia Europeană. România are la dispoziţie în perioada 2007-2013 suma de 19,5 miliarde de euro la capitolul fonduri de coeziune.