România ar putea duce Austria în faliment, potrivit unei publicaţii austriece

Publicaţia a notat că un risc suplimentar este reprezentat de instabilitatea euro şi s-a întrebat că, dacă "statul va susţine băncile, cine va susţine statul?".

Articolul menţionează riscurile existente în România şi Bulgaria, unde în ultimii ani au fost înregistrate deficite de cont curent semnificative precum şi grade ridicate de îndatorare a populaţiei, mai ales prin credite în euro.

Profil a arătat că există riscul de creştere a împrumuturilor neperformante în regiune, în condiţiile în care şomajul este în creştere, iar devalorizarea monedelor naţionale a redus capacitatea populaţiei de a plăti împrumuturile în valută.

"Cetăţenii din Europa de Est îşi plătesc încă creditele, dar analiştii anticipează o dublare a cazurilor de incapacitate de plată, în următorii ani, întrucât populaţia nu are economii, în timp ce riscul şomajului este din ce în ce mai mare", scrie Profil.

În unele ţări s-ar putea ajunge la o rată de 10 procente a creditelor care nu mai pot fi plătite, ceea ce implică pierderi totale de peste 30 de miliarde de euro.

Dacă s-ar ajunge la o pondere de 10% a creditelor neperformante, ar rezulta probleme enorme, avertizează Profi, care oferă ca exemplu BCR.

"În 2007, BCR a rulat un capital propriu de un miliard de euro şi a furnizat credite de peste opt miliarde de euro în România. Dacă 10% din aceste opt miliarde nu mai pot fi încasate, acel capital propriu se reduce de la un miliard la 200 de milioane, ceea ce ar însemna că filiala din România ar avea nevoie urgentă de capital, iar cel mai simplu mod de a obţine fonduri ar fi să ceară de la grupul-mamă, care deţine o participaţie de 70%", conform sursei citate.

Dacă banca austriacă nu ar reuşi să pună la dispoziţie acest capital, ar însemna falimentul BCR, nu şi al Erste, potrivit Profil.

Pe de altă parte, un astfel de faliment s-ar resimţi puternic asupra situaţiei financiare a grupului austriac.

Potrivit articolului, Raiffeisen International se confruntă cu o situaţie similară în Ucraina.

Pentru a evita astfel de situaţii, Austria se bazează pe ajutorul celorlalte state UE şi speră să strângă 150 de miliarde considerate necesare susţinerii pieţelor bancare din estul-Europei.

Potrivit Profil, propunerile austriece au fost primite cu răceală de către partenerii europeni.

În plus, turneul ministrului de finanţe Josef Proll prin Bulgaria, Ucraina, Croaţia şi România s-a lovit de "un dezinteres deschis", se mai arată în articol.