România are cea mai mică dobândă din regiune. Inflaţia rămâne o mare îngrijorare pentru BNR

Fiecare şedinţă a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) începând cu luna octombrie a anului trecut, a adus o majorare a dobânzii. Cea mai recentă şedinţă a majorat dobânda cu 0,5% până la 2,5%, ajungând la nivelurile de dinaintea pandemiei. Inflaţia rămâne o mare îngrijorare, BNR estimând că vom asista la o creştere abruptă în al doilea trimestru din 2022, cu până la două cifre. Motivul principal este reprezentat de reajustările preţurilor la energie, după ce compensarea preţurilor va expira în luna aprilie a acestui an. Potrivit BNR, vom asista la începutul anului viitor la o scădere abruptă a inflaţiei, dar aceasta va rămâne tot peste estimările anterioare, urmând ca inflaţia să atingă ţinta BNR în ultimul trimestru din 2023.

Un alt motiv al majorării ratei a fost acela de a stimula economiile populaţiei prin creşterea dobânzilor, scrie Maioreanu. Totuşi, dacă comparăm ratele de dobândă la depozite care sunt de la 0,8% la 4,5% pe an cu rata inflaţiei de 8,19% având perspective de creştere la două cifre, vedem că economiile pierd un procent important din puterea de cumpărare. Un alt efect al creşterii ratelor se va vedea în credite care vor deveni mai scumpe, ceea ce va duce la creşterea ratelor pentru populaţie şi la creşterea costului banilor pentru companii.

Banca Centrală Europeană a recunoscut riscurile tot mai mari de inflaţie şi pregăteşte pieţele pentru posibilitatea unei creşteri a dobânzii. Klaas Knot, preşedintele băncii centrale olandeze şi membru al consiliului de guvernare al Băncii Centrale Europene, a declarat că se aşteaptă ca BCE să majoreze dobânzile în trimestrul al patrulea al acestui an. În prezent, dobânda de politică monetară a BCE este încă la 0%.

De cealaltă parte a Atlanticului, în Statele Unite, pieţele încearcă deja să încorporeze în preţul acţiunilor creşterile de dobândă, iar analiştii încearcă doar să estimeze numărul acestora. În timp ce BofA vede şapte creşteri ale dobânzii cheie de un sfert de procent în acest an, urmate de încă patru în 2023, alţii văd patru sau cinci creşteri doar în acest an.

Singura economie mare care reduce dobânzile de la 3,8% la 3,7% este China, pentru a apăra o economie slăbită dar cu o inflaţie scăzută, de 1,5%. Scăderea cheltuielilor de consum, reglementări mai stricte, un sector imobiliar în dificultate, precum şi o politică de toleranţă zero faţă de Covid, au generat îngrijorări cu privire la sustenabilitatea creşterii sale economice. Anul trecut, China a fost una dintre pieţele bursiere care a înregistrat performanţe mult sub aşteptări.

Pieţele se aşteaptă la măsuri antiinflaţioniste, cum ar fi creşterea ratelor dobânzilor, dar se uită şi la perspectivele de creştere economică, sperând că majorările dobânzilor nu vor opri creşterea. Cel mai recent World Economic Outlook al FMI prevede o încetinire în 2022, având în vedere că economia mondială intră în 2022 într-o poziţie mai slabă decât se preconiza anterior. Creşterea globală este prognozată la 4,4%, mai mică decât cea de 4,9% estimată anterior, în octombrie 2021, dar mai mare decât media din cei 3 ani dinaintea pandemiei. Creşterea economica a Statelor Unite este văzută la 4%, de la 5,6% anul trecut, iar cea a Chinei la 4,8%, de la 8,1% în 2021.